Consiliul Fiscal apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Consiliul semalează și riscuri majore cu privire la procesul de consolidare.
Deficitul bugetar 2024. Construcţia bugetară pentru anul 2024 este compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB, consideră Consiliul Fiscal. Consiliul semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale.
„Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli.
În aceste condiţii, CF semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale”, arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2024, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026.
Consiliul Fiscal, despre deficitul bugetar pe 2024
Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 puncte procentuale (pp) din PIB, faţă de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB).
Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare se diminuează marginal cu 0,02 pp din PIB.
Consiliul a mai spus că factorii care influenţează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2024 sunt reprezentaţi, în principal, de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/ digitalizarea ANAF şi evoluţia anticipată a absorbţiei de fonduri europene.
„Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde de lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării/ digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 miliarde de lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget”, se arată în Opinia publicată.
Care este cea mai acută problemă a României
Cea mai acută problemă a României (dincolo de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.
Consiliul Fiscal, despre deficitul bugetar pe 2024. Sursa foto Arhiba EVZ
CF mai consideră că trebuie trebuie făcută o corecție a deficitului, în principal, pe partea de venituri, în condiţiile în care România are venituri fiscale extrem de joase, de circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB.
„Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, circa 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plăţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică”, arată CF.
Ce impact va avea noua lege a pensiilor
Consiliul Fiscal avertizează că noua lege a pensiilor va avea un impact sever pe termen imediat şi mediu. „Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente”, subliniază documentul citat.
CF pledează pentru continuarea reformei fiscale arătând că trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizările fiscale. Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată.
„La orizontul anilor 2027-2028, România, prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, printr- o colectare de venituri fiscale mai bună, prin alte reforme, ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB. CF consideră că un asemenea nivel de venituri fiscale este necesar, având în vedere provocări actuale şi viitoare”, se arată în document, potrivit Digi24.