Deficitul de forță de muncă din țară ar putea ar putea atinge pragul de 224.000 de persoane până în anul 2026. Numărul record de populație inactivă este cauzat de lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022. Afirmația îi aparține lui Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România și a fost făcută miercuri în cadrul unei conferințe de presă.
Deficitul de forță de muncă este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă economia autohtonă.
„Intervalele pot să ajungă la dublu în realitate, şi asta cumva empiric. Spune şi mediul de afaceri. Valoarea de 145.000 de persoane, deficit de forță de muncă, în niciun caz nu reflectă realitatea. Pentru că presiunea este mult mai mare.
Varianta extrem de conservatoare este că în 2026 o să ne lipsească 224.000 de persoane - şi putem spune că ele se adaugă la cifre oficiale, adică putem să ajungem uşor la 500.000 şi chiar 600.000 persoane lipsă în piaţa muncii. (...) Deficitul de forță de muncă în România este mare şi afectează economia. În mod special capacitatea economiei naționale de a crește pe viitor”, spune Milcev.
Criză de forță de muncă
Acesta a prezentat rezultatele unei analize a PwC la comanda AmCham Romania, care se referă la impactul economic al deficitului de forță de muncă în România.
Potrivit documentului, impactul economic al deficitului de forță de muncă, în anul 2022, definit prin pierderea de productivitate, a fost estimat la 4,4 miliarde euro. Suma reprezintă echivalentul a 10% din creșterea PIB-ului nominal din același an. Se estimează că această sumă se va dubla până în 2026 până la 9,5 miliarde euro, dacă nu se iau măsuri.
"Având în vedere un deficit de forță de muncă estimat cuprins între 145.000 persoane și o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro, impactul economic al deficitului de muncă în ceea ce privește productivitatea pierdută este de 4,4 miliarde euro în anul 2022. Până în 2026, impactul economic este estimat să ajungă la 9,5 miliarde euro", se arată în cercetarea PwC.
Din perspectiva veniturilor fiscale către bugetul de stat, asociate deficitului de forță de muncă, studiul remarcă un impact de aproximativ 1,1 miliarde euro pentru 2022. Acesta ar putea ajunge la 2,4 miliarde euro în 2026.
Forța de muncă românească este în străinătate
”În ultimii 20 de ani, între 2010 şi 2020, a dispărut 1 milion de oameni din România. Anticipăm că în „următorii 10 ani, adică până în 2030, estimativ, o să mai dispară 1,1 milioane de locuitori. Pe de altă parte, evoluția europeană este pozitivă. Acolo sunt creșteri, având în vedere că românii noștri s-au dus acolo. Deci pierderea noastră, câștigul altora.
Aceasta reprezintă o problemă la nivel național. Evident, cel mai mult ne doare dispariția populației în segmentul 15 - 64 de ani. Este segmentul cel mai productiv, ceea ce ne interesează în această discuție despre viitorul economic a României. Deficitul de forță de muncă reprezintă o chestiune destul de sensibilă”, a mai spus Milcev.
Referitor la populația inactivă, el a subliniat că în România există persoane care pot munci și pot contribui la dezvoltarea economică. Dar din diverse motive nu o fac.
Pe locul doi după Italia la deficitul de forță de muncă
"Din păcate, suntem în vârful clasamentului negativ al Uniunii Europene. Suntem locul al doilea după Italia, ca procent de populație inactivă. Am ajuns la 400.000 de persoane, oameni care pot fi în piața muncii şi nu sunt. Evident, problema este cum îi reactivăm. Măcar o parte din ei.
Pentru că e un bazin de resurse umane foarte, foarte valoros. Foarte interesant este ca ponderea femeilor în acest segment al populației inactive este de 62%. Din diverse motive - și nu se explică doar prin muncă casnică - este vorba şi despre educație, încadrare în muncă, perioada post-maternală ş.a.m.d.", a mai spus Alex Milcev.
Referitor la forță de muncă, în opinia sa, foarte îngrijorător este faptul că doi din zece români cu vârsta între 15 şi 24 de ani sunt șomeri. Adică cei care au ieșit din liceu sau școli tehnice sau au terminat poate chiar și facultatea.
Soluția este activarea sau reactivarea
„Douăzeci de procente din această categorie, foarte căutată de altfel, sunt șomeri. Reprezintă şi o oportunitate pentru că, dacă am ratat ceva ca şi societate în această zonă, probabil se poate regla, astfel încât acești tineri sa fie integrați şi să mai amelioreze presiunea în piața de muncă”, a precizat reprezentantul AmCham România, referindu-se la deficitul de forță de muncă.
Totodată, el a subliniat că un remediu rapid ar fi acela de atrage forță de muncă din străinătate, din zona non-UE.
„Există soluții şi remedii rapide şi remedii mult mai complicate şi mult mai dificil de implementat, dar probabil mai necesare decât acele remedii rapide. La remedii rapide, exemplul evident este cel al atragerii forței de muncă din străinătate, din zona non-UE. Aici se rezolvă destul de repede, doar având voință politică.
Cum se rezolvă criza de forță de muncă
Restructurarea fluxului de permise și ușurarea procesului de admitere a acelor lucrători în ţară. Astfel, se poate vedea ori o ameliorare a situației la nivel de sute de mii de oameni. Probabil în jumătate de an, chiar 1 an de zile. Dar, mediul politic trebuie să ia o decizie în acest sens şi să revizuiască structura”, a subliniat Milcev.
Potrivit acestuia, mai important, dar mult forță de muncă mai greu de făcut. Este activarea sau reactivarea unei mase semnificative de talent. Este vorba despre acei oameni care sunt în ţară dar nu sunt în câmpul muncii (șomeri, tineri și pensionari).
El a subliniat că, acei tineri care nu sunt în educație, în training şi nici nu sunt angajați au vârsta între 15 şi 24 de ani. Ei însumează aproximativ 350.000 de oameni, reprezentând "o masă de talent irosită în acest moment".