Copiii nascuti la ordinul lui Nicolae Ceausescu l-au dat jos pe dictator si au reinventat Romania. In 2007, ei au implinit sau se apropie de 40 de ani. S-au nascut dintr-un experiment demografic aberant, inventat de un regim totalitar, dar au devenit generatia de care Romania are nevoie.
Erau destinati sa construiasca societatea socialista multilateral dezvoltata, dar s-au revoltat impotriva creatorului si cladesc azi capitalismul de tranzitie.
Am implinit 40 de ani. Ne-am nascut din intamplare, doriti sau nedoriti, intr-un experiment demografic pe care niciun popor din lume nu l-a mai trait. Ceausescu ne spunea „viitorul de aur al patriei”. Pentru el eram „omul nou”, care va construi societatea socialista multilateral dezvoltata. Pentru parintii nostri am fost si bucurie, si tristete, mandrie cand eram premianti, povara cand isi dadeau salariile pe meditatii, ca sa putem concura cu ceilalti 20 pe un loc la Politehnica, ASE sau Medicina.
Pentru restul lumii suntem DECRETEII. Cele doua milioane de copii nascuti in perioada 1967-1972 dupa decretul de interzicere a avorturilor semnat de Ceausescu in 1966.
Jumatate din viata am fost invatati sa fim obedienti. Sa ascultam de tovarasa, sa nu spunem afara ce auzim in casa si sa invatam, pentru ca asta e singura noastra sansa.
Nimeni nu ne-a pregatit pentru cealalta jumatate din viata, dar cumva am reusit. Am fost carne de tun la Revolutie, am blocat Piata Universitatii, am incasat-o de la mineri. Noi suntem azi marea masa a platitorilor de impozite, ne tinem in spate bunicii, parintii, copiii si achitam experimentele socio-economice pe care puterile de dupa ‘89 le-au facut tot pe noi.
Spuneti-va povestea!
„Evenimentul zilei” va propune sa va amintiti sau sa descoperiti povestea decreteilor. Printr-o succesiune de interviuri si anchete, vrem sa reconstituim o bucata de istorie, sa punem fata in fata dovezile din arhive si marturiile oamenilor.
De ce acum?
Pentru ca primii decretei, care implinesc anul asta 40 de ani, sunt la apogeul puterii lor creatoare. Educatia comunista le-a dat disperarea cu care s-au aruncat acum 17 ani in munca si in construirea capitalismului. Unii sunt in „Top 300”, altii au afaceri proprii sau detin pozitii-cheie in multinationale. Cativa au reusit sa scoata capul si in politica, si multi au emigrat.
Pentru ca tot anul asta decretelul Cristian Mungiu a castigat Palm d’Or la Cannes cu „4 luni, 3 saptamini si 2 zile”, un film din care lumea a mai aflat o data despre ce insemna sa te nasti in Romania lui Ceausescu.
Pentru ca acum copiii nostri sunt la varsta la care ar trebui sa afle ce a insemnat pentru noi comunismul si sa nu mai accepte vreodata repetarea povestii.
Va provocam sa va spuneti si voi povestea, oriunde v-ati afla (la adresa decreteii@evz.ro), ca sa reconstituim impreuna puzzle-ul decreteilor.
Cititi si:
Intrecerea socialista a natalitatii
Recomandările noastre
