Reprezentanții Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale au anunțat, în această dimineaţă, concluziile misiunii de evaluare din România.
Conferința a fost ținută de negociatorul-șef pentru România din partea FMI, Jeffrey Franks, și directorul de țară pentru România al Băncii Mondiale, Francois Rantrua.
Misiunea comună a FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene a început pe 24 aprilie, și este a cincea din acordul de tip preventiv pe care țara noastră îl are în derulare cu cele trei instituții. Acordul totalizează 3,6 miliarde de euro, fiind început în 2011.
Mai jos sunt prezentate cele mai importante declarații din cadrul conferinței de presă: Declarații Francois Rantrua:
Ne puteți urmări și pe Google News
- Am finalizat discuțiile pentru un program pe trei ani
- Banca Mondială este interesată să continue programul său cu România
Declarații Jeffrey Franks:
- De-a lungul ultimei misiuni, programul va pune la dispoziția României 375 milioane de euro dintr-un total de 3,5 miliarde euro
- ”Ne așteptăm la o creștere economică de 1,5% în 2012”
- Sunt uimit de progresele făcute de România în ultimii 3 ani în cadrul acordului
- În 2009 deficitul contului curent era de 13% din PIB, iar deficitul stuctural era de 8,3% din PIB
- Au fost întreprinse o serie de măsuri de combatere a crizei care au permis reducerea costurilor cu dobânzile la 5-6%, mai bine decât în alte țări europene
- Cheltuielile cu salariile, care erau o problemă, au scăzut
- Au fost făcuți pași în sensul reducerii fraudei și cheltuielilor inutile
- România a fost prima țară care a semnat un acord prin care băncile mamă și-au luat angajamentul de a-și menține expunerea pe plan local
- BNR poate interveni acum de o manieră mai radicală dacă este nevoie în sistemul bancar.
- Mai sunt credite neperformane în sistem, dar acestea au fost în întregime provizionate
- Mai sunt necesare reforme. Trebuie ca noul guvern să asigure caracterul prudențial al politicii fiscale, luând în calcul pericolele care sunt în zona euro și cele care vin din partea anului electoral
- Am hotărât sa permitem o relaxare a deficitului cash, de la 1,9% la 2,2% din PIB
- România va atinge însă fără probleme ținta convenită cu CE
- Se va realiza o creștere a salariilor bugetarilor cu 8%, dar nu va fi posibilă revenirea integrală decât anul viitor
- Dacă nu se mărește ritmul absorbției, atunci există riscul major al întreruperii fondurilor europene
- Deși gradul de absorbție nu a crescut, au crescut cheltuielile de capital amenințând ținta de deficit
- O alta provocare fiscală este reducerea arieratelor, care au reînceput să crească, atât datorită promisiunilor din anul electoral, cât și din cauza sistemului sanitar
- Problemele sunt și la companiile de stat, unde arieratele au fost însă reduse cu 3% din PIB
- Continuă derapajul față de calendarul privatizărilor în condițiile în care mai multe privatizări au eșuat din rațiuni care puteau fi ușor depășite
- Aceste bijuterii ale coroanei necesită investiții de miliarde de euro, iar statul nu are acești bani, deci ei trebuie să vină din mediul privat. Chiar dacă unele sunt profitabile nu înseamnă că sunt și bine conduse. Nu s-au făcut progrese în managementul privat. Am auzit că s-au făcut presiuni pentru a fi numite persoane angajate politic
- S-au făcut toate eforturile pentru a nu crește prețurile la utilități pentru persoanele defavorizate social
- Acest acord de tip preventiv oferă României o asigurare formidabilă
- Credem cu tărie că dacă România va continua reforma, atunci își va pava drumul către o creștere accelerată
- ”Vă mulțumesc pentru privilegiul de a fi lucrat în țara dumneavoastră”
Una dintre ideile dragi Guvernului recent instalat, reducerea TVA la alimentele de bază, este o măsură pe care Jeffrey Franks nu o recomandă. Nici viziunea etatistă exprimată în mai multe rânduri de Victor Ponta nu are susţinere din partea FMI. Oficialul instituţiei a precizat că firmele de stat au nevoie de investiţii de miliarde de euro pentru a fi eficiente, iar banii vin din mediul privat.
Recomandările noastre
