Grecii sunt cei care pregăteau o pâine mare, rotundă şi plată, pe care puneau ulei, ierburi şi condimente. Ca un fapt inedit, roşiile nu fuseseră descoperite la acea vreme, prin urmare nu făceau parte din reţetă.
Tocmai de aceea se spune că nu îşi are originea în ţara care e faimoasă pentru „fabricarea” ei şi că de fapt, primele ei „semne” se află în Grecia antică.
O felie
După ceva timp, pâinea mare, rotundă şi plată a ajuns şi în Italia. Începând din secolul al XVIII-lea a început să fie vândută pe stradă şi în pieţe. Era ieftină, gustoasă, consistentă, fără „artificii” deasupra, şi era vândută mai ales săracilor din zona Napoli. Prin 1889, Regina Margherita, alături de soţul său, Umberto I, au pornit într-un tur al Regatului Italian. Regina a văzut că oamenii apreciau acest „fel de mâncare” şi a poftit la...o felie. Reginei a început să îi placă pizza atât de mult, încât o mânca mereu, mai ales când era în preajma mulţimii. Alteţa a continuat să facă acest lucru în pofida criticilor că se înfruptă din mâncărurile celor de jos.
Ne puteți urmări și pe Google News
Câteva variante
Regina Margherita însă a făcut o foarte mare pasiune pentru pizza. În asemenea măsură, încât l-a chemat la curtea regală pe bucatarul-sef Rafaelle Esposito, care lucra într-o pizzerie şi l-a rugat să îi pregătească câteva variante de pizza. Rafaelle a fost atât de onorat de rugămintea reginei, încât s-a hotărât să facă o reţetă de pizza doar pentru ea. A pregătit o pizza cu roşii, mozarella şi busuioc proaspăt (pentru a reprezenta culorile drapelului italian: roşu, alb şi verde). Aceasta a devenit preferata reginei Margherita. Şi aşa a ajuns această reţetă de pizza să se numească “Pizza Margherita”. Cu timpul au început să apară şi să...dispară chiar, tot felul de reţete, în funcţie de zone, dar reţeta Margheritei a rămas.
Recomandările noastre
