De Paște, suferințele românilor au crescut cu 25%. Avertisment pentru 1 Mai. Telefonul de la ora 9

De Paște, suferințele românilor au crescut cu 25%. Avertisment pentru 1 Mai. Telefonul de la ora 9

În primele două zile de Paște, peste 2.200 de români au avut nevoie de îngrijiri medicale. Statistic, înseamnă o creștere cu 25% față de anul trecut. Nu au fost incendii la biserici, însă pompierii au avut de stins flăcările izbucnite la 130 de locuințe sau la alte obiective sociale. Un pericol la care suntem expuși îl reprezintă, în minivacanța de 1 Mai, ieșirile la „iarbă verde” ale românilor. Despre ce trebuie să facă românii în această perioadă și despre cele mai grave cazuri la care au fost nevoiți să intervină salvatorii, ne-a vorbit maiorul Cătălin Chirică, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

EVZ: Sărbătoarea de Paște, cea mai reprezentativă pentru creștini, a avut parte și de evenimente nedorite? La câte intervenții au fost nevoiți să intervină salvatorii IGSU?

Cătălin Chirică:  De Paște, numărul intevenților a crescut cu aproximativ 25% raportat la Noaptea Sfântă din anul 2018, în special pe fondul creșterii numărului de solicitări medicale.  De asemenea, echipajele operative au stins 130 de incendii la locuințe sau la alte obiective sociale. Din fericire, însă, în această periodă nu s-au înregistrat incendii sau evenimente majore la lăcașurile de cult din România. Concret, pompierii din IGSU au intervenit în 2.549 de situații de urgență în primele două zile de Paște - zilele de duminică și luni. Cea mai mare parte a solicitărilor au reprezentat misiuni SMURD, pentru acordarea asistenței medicale de urgență, în număr de 2.222. Totodată au fost înregistrate 9 misiuni de descarcerare, 38 de salvare a persoanelor din diferite medii ostile vieții, precum și 150 de protecție a comunităților.

EVZ: Câți pompieri și salvatori SMURD au intervenit și care au fost cele mai dificile intervenții?

Ne puteți urmări și pe Google News

Cătălin Chirică: Pe perioada acestor sărbători, peste 5.100 de salvatori militari sunt, zilnic, la datorie pentru reducerea numărului de incendii și înlăturarea operativă a urmărilor situațiilor de urgență din țară. Cea mai dificilă intervenție din această perioada a fost incendiul din cursul zilei de ieri, la un depozit de materiale textile și mase plastice din municipiul Tulcea. Arderea s-a manifestat generalizat, pe o suprafață de aproximativ 1.200 metri pătrați. Pentru lichidarea flăcărilor au acționat, timp de 8 ore, peste 70 de pompieri militari cu 10 autospeciale de stingere. Dintre acestea, 4 echipaje au fost dislocate în sprijin de la ISU Brăila și de la ISU Constanța. Și în prima zi de Paște s-au înregistrat evenimente la nivel național, dintre care cele mai importante sunt incendiul de la un azil de bătrâni din Galați, care din fericire a fost pe o suprafață foarte mică și fără victime, dar și un incendiu la o casă cu etaj din sectorul 2 al Capitalei, unde a fost necesară intervenția cu 7 autospeciale. În continuare, inspectoratele pentru situații de urgență rămân mobilizate pentru asigurarea misiunilor de salvare a persoanelor și limitarea manifestării posibilelor situații de urgență.

EVZ: Ce măsuri sunt luate pentru 1 Mai și care sunt principalele pericole, în această perioadă de minivacanță?

Cătălin Chirică: În contextul zilelor libere de 1 mai și creșterii traficului spre litoral, pe autostrăzile A2 și A4 au fost dislocate mai multe echipaje de descarcerare, stingere și prim-ajutor calificat care să intervină rapid în cazul unor accidente cu victime. Românii trebuie să fie atenți la ieșirile la „iarbă verde”, acolo unde o petrecere se poate transforma într-o tragedie, dacă nu suntem atenți. Din acest motiv, le recomandăm câteva măsuri de apărare împotriva incendiilor:

  • este interzisă utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt. 
  • în zonele de agrement, focul se poate aprinde doar în locuri special amenajate, în condiţii și la distanţe de siguranţă care să nu permită propagarea focului la vecinătăţi. 
  • supravegherea arderii, deoarece o rafală de vânt  poate răspândi flăcările sau scânteile. 
  • supravegherea continuă a copiilor, pentru a preveni jocul acestora cu focul. 
  • o în locul în care se face grătarul trebuie să fie amplasat un stingător de incendiu sau o găleată cu apă. 
  • o înainte de plecare, focul trebuie stins, iar cenușa trebuie acoperită cu pământ.