Iată că „Marțea Neagră” a fost reeditată de tehnocrați în varianta lor originală, de „Miercurea Gri”. Noua lovitură aplicată Justiției s-a produs în ședința de Guvern de miercuri, 18 mai 2016.
APADOR-CH, organizația cea mai activă pentru apărarea drepturilor omului și a democrației, a reacționat dur, afirmând că Guvernul a modificat legislația penală printr-o Ordonanță de Urgență „ținută cu strictețe la secret” până în momentul adoptării, și consideră că, sub pretextul armonizării codurilor cu ultimele decizii ale Curții Constituționale, cabinetul Cioloș a introdus în ordonanță „modificări periculoase celor două Coduri”, afectând astfel grav drepturi prevăzute în Constituție. În comunicatul APADOR-CH este acceptat și faptul că Parlamentul nu și-a făcut treaba, însă demersul abscons al Executivului e de netolerat într-o democrație. „Este adevărat că e rezonabilă o intervenție legislativă de urgență în privința punerii în acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale și pentru implementarea unor directive europene pentru care procedura de infringement este iminentă, în condițiile în care Parlamentul nu poate sau nu dorește să-și exercite funcția de legiuitor. Dar, printre numeroasele modificări ale Codului de procedură penală au fost „strecurate” și unele texte pentru care nu se poate justifica nici necesitatea corelării cu deciziile CCR și nici necesitatea implementării urgente a unor directive. Mai mult, unele dintre modificări afectează drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la viața privată și dreptul la un proces echitabil”, se arată în comunicatul APADOR-CH. Cu alte cuvinte, nu poți opune unei condamnabile atitudini de dezinteres, precum cea a Parlamentului, o acțiune ofensivă a Executivului, care încalcă principii democratice. Ministrul Raluca Prună avea mai demult în intenție să modifice o serie de legi. Să ne amintim că Ministerul Justiției a anunțat pe 10 februarie, tot într-o miercuri, că șefa instituției a emis ordinul prin care se constituie grupul de lucru pentru pregătirea modificărilor la pachetul legilor justiției. La scurt timp, în martie, doamna Prună a uluit societatea românească cu declarația sa, intens comentată la acea data: „Drepturile omului sunt un lux teoretic”. Probabil că și săptămâna trecută, când Guvernul a modificat și completat prin Ordonanță de Urgență legile privind Codul penal și Codul de procedură penală, strecurând și acele nuanțe ce aduc atingere drepturilor omului, a funcționat tot principiul „luxului teoretic” .
Ministrul Justiției ar trebui, însă, să-și însușească teoria că drepturile omului nu sunt un lux, ci o garanție pentru libertatea individuală, iar un ministru al Justiției ar trebui să fie garantul acestor drepturi. Poziția doamnei Prună pare a unei țațe din piață, care aruncă peste umăr: „Ce atâtea drepturi? Ele sunt un lux pe care voi nu vi-l permiteți!”. Poate că nu ne permitem luxul de a spera să avem decidenți corecți, dar ne permitem să le amintim acestora ca România a aderat la Declarația Universală a Drepturilor Omului și este semnatară a Cartei Europene a Drepturilor Omului și că unii dintre noi l-am citit pe Jean Jacques Rousseau și parcă am vrea să se întâmple și la noi ceea ce scria filosoful iluminist în secolul XVIII în „Contractul social”: „Legea trebuie pusă deasupra oamenilor și nu un om asupra altora, căci egalitatea implică libertatea, iar ascultarea de o lege pe care singur ți-ai stabilit-o înseamnă libertate ”. Sau: „Un popor liber se supune, dar nu ca o slugă: el are conducători, nu stăpâni. El se supune legilor, dar nu se supune decât lor. Tocmai datorită legilor el nu se supune oamenilor.” De aceea parlamentele, care includ reprezentanții comunității aflați sub contract social, sunt cele chemate să elaboreze legi.
Parlamentul României nu și-a făcut treaba cu privire la modificările legilor privind codurile. Traian Băsescu le bate obrazul lui Tăriceanu, Ponta și Zgonea, spunându-le că și Parlamentul a comis un abuz, pentru că „nu şi-a găsit timp să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale de a pune legile în acord cu deciziile CCR, mai ales că trebuia respectat şi termenul legal ca modificările să se facă în 45 zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial”. Ca și în „Marțea Neagră, când s-a înregistrat un atentat la statul de drept prin intenția unor modificări legislative rușinoase, în „Miecurea Gri” a Guvernului Cioloș s-a parafat puterea Executivului de confisca atributul Parlamentului, prin punerea în aplicare, de îndată, a unor modificări de legi. Momentul ales (înainte de alegeri și de vacanța parlamentară) dă și el greutate și suspiciune demersului cabinetului de la Palatul Victoria.
Ne puteți urmări și pe Google News
În paginile EVZ de astăzi găsiți cele mai controversate modificări aduse prin Ordonanța de Urgență. Am să amintesc aici doar una, care dă încă o putere nelimitată procurorului, excluzâdu- l din cauză pe judecător. „Procurorul poate solicita unei instituții de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existenţa şi conţinutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe”. Despre acest fapt, APADORCH spune așa: „Modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată“.
„Marțea Neagră” și „Miercurea Gri” vor rămâne, așadar, momentele originale ale democrației românești!
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor
Recomandările noastre
