Câțiva kilometri fac diferența. După ce treci la bulgari, drumurile sunt în regulă și reparațiile sau modernizările se fac în termeni rezonabili. La noi, rușinea a devenit o matricolă obligatorie

Proprietarii de service- uri auto şi vânzătorii de piese pentru autoturisme ar trebui să fie adânc recunoscători autorităţilor din Giurgiu şi foştilor miniştri ai Transporturilor. Milioane de bucșe, planetare, bielete și pivoți au fost înlocuite, în ultimii 25 de ani, de pe urma stării dezastruoase a drumului către Podul Prieteniei, ce leagă Giurgiu de Ruse. Principala poartă rutieră din Sudul României e o ruşine naţională. Cuvântul groapă este un eufemism când te referi la craterele şi tranşeele din asfaltul celor câţiva kilometri din DN 5 şi DJ 507.

Șoferii, fie ei români, dar și străini, suduie cu cadență rapidă la fiecare metru parcurs. Judeţul Giurgiu a avut, ani la rând, un secretar de stat la Ministerul Transporturilor (MT), pe nume Lucian Iliescu. Şi ministrul de azi, Răzvan Cuc, e tot giurgiuvean, dar e abia de şase luni în post. Primarul orașului de pe Dunăre dă din umeri, președintele Consiliului Județean dă din sprâncenele atent pensate și prefectul zice că nu se bagă, că nu-i treaba sa. Proiecte sunt, bani există, dar birocraţia loveşte fix în şasiurile maşinilor noastre şi ale străinilor care trec frontiera pe la Giurgiu.

„Greaua moștenire” și neputința autorităților

Marius Mina, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Giurgiu, se face mic în fotoliul său când e întrebat, direct, cum de 25 de ani, şi cu atâţia giurgiuveni în posturi guvernamentale, drumul spre Podul Prieteniei e un dezastru. „Bucata cea mai zob este în administrarea Primăriei Giurgiu. Dar asta nu e o scuză pentru mine sau o acuză pentru domnul primar Barbu! Eu, prin CJ, aştept o finanţare pentru modernizarea DJ 507, pe o lungime de 19,5 kilometri. E vorba de o reabilitare completă. De lăţire nu poate fi vorba, că nu aven bani şi pentru exproprieri”, spune preşedintele CJ. Ce nu spune e că doar o parte din drumul în cauză, ce duce la Gostinu, este prioritară. Mai exact vreo trei kilometri pe care trec zilnic mii de maşini grele şi autoturisme. Imediat, urmează şi pasajul cu „greaua moştenire”: „Toată lumea spune despre asta, dar uită că opt ani au fost alţii aici, care n-au făcut nimic. De fapt, cred că sunt vreo cinşpe ani de când nu s-a făcut nimic!”. Minimalizează. De mai bine de un sfert de veac doar s-a cârpit.

Un pod prea îndepărtat

Marius Mina intră în detalii tehnice: „Dacă iau ordinul de la MDRAP, iese finanţarea şi urmează procedurile de achiziţie publică. Părerea mea e că abia în primăvara lui 2018 vom emite ordinul de începere”. La întrebarea cât va dura execuția n-are niciun răspuns: „Nu știu! Dar e un drum care trebuie neapărat făcut. E o prioritate și pentru mine”.

FOTO: Bine ați venit în România !

Primarul de Giurgiu, Nicolae Barbu, fost liberal, actualmente pesedist, e de acord că situaţia e gravă, dar nu vede o rezolvare imediată. „În 2012, a fost o revoltă a locuitorilor din Oinacu, pentru că tirurile treceau pe la ei. Camioanele şi-au continuat drumul prin municipiul Giurgiu, pe străzile 1 Decembrie şi Unirii, artere fără o infrastructură adecvată traficului greu. Şi sunt 2000 de tiruri care trec zilnic spre şi dinspre pod”, povesteşte edilul care mai adaugă că, oricât ar repara drumul, situația ar persista pentru că șoseaua, cum e ea făcută, nu suportă traficul greu.

FOTO: Marius Mina

Nimic nou pe frontul de Sud

„În acest moment avem garanția unui proiect finanțat de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, de a realiza o centură ocolitoare, de aproximativ șapte kilometri, care va face legătura între DN 5 și satul Remuș. Am cedat, deja, terenul și drumul de acces către MT”, explică primarul cum a plasat pisica în curtea altuia. La întrebarea când se va circula pe această bucată de drum ca-n Austria, de pildă, primarul Nicolae Barbu o dă, din nou, cotită: „Cel mai bine o știe ministrul Cuc, că sigur e interesul lui!”. Iar ministrul Răzvan Cuc, instalat de nici șase luni, zice și el ce poate, într-un punct de vedere: „Acel drum este în faza de transfer de la CJ Giurgiu și Primăria Giurgiu către CNAIR. După preluare se va face un studiu pentru modernizarea sa sau se vor identifica alte soluții”. Mai relaxată este Nina Carmen Crișu, doamna prefect de Giurgiu. Nu ne-a primit la dânsa, dar ne-a transmis că: „(…) Acesta (n.a. – drumul) se află în proprietatea CJ Giurgiu și în administrarea primăriei”. Adică, dânsa n-are treaba. Și, mai zice doamna prefect: „(…) S-a depus un proiect pentru reabilitarea acestuia, contractul urmând să fie semnat în perioada următoare”. Nu precizează durata. Nimic nou pe frontul de Sud.