Longevitatea e scrisă în gene, dar e influenţată de ce mâncăm şi de munca fizică. În plus, femeile, cei educaţi şi cei care au un partener mor mai târziu.
În urmă cu câteva secole, speranţa de viaţă a oamenilor era de 30 de ani. Acum a ajuns la 70 de ani, iar în viitor, odată cu creşterea accesului la îngrijiri şi a progreselor medicale, un număr tot mai mare de oameni vor atinge 110, sau chiar 120 de ani, limita longevităţii umane. Longevitatea se moşteneşte, însă poate fi influenţată de stilul de viaţă, sex, grad de inteligenţă şi chiar de statutul marital. Cafeaua scurtează viaţa Genele programează buna funcţionare a celulelor şi refac ADN-ul. "Duplicatele succesive ale genelor se îndepărtează din ce în ce mai mult de modelul original. Genele care deţin codul pentru bolile mortale influenţează şi ele longevitatea: trăim mai mult dacă nu suntem predispuşi la cancer sau la boli cardiovasculare", subliniază dr. Ana Capisizu, directorul medical al Spitalului de Geriatrie Sf. Luca, din Bucureşti.
Îmbătrânirea nu se află sub controlul exclusiv al genelor. "Radicalii liberi, fumatul, alcoolul, chiar şi cafeaua în cantităţi mari (favorizează apariţia bolilor cardiovasculare) grăbesc îmbătrânirea", adaugă medicul. Îmbătrânire "pe bucăţi" Organele îmbătrânesc cu viteze diferite. Durata de viaţă pentru cele mai fragile este de 75 de ani (cristalinul) şi de 400 de ani, pentru cele mai rezistente (viteza con duc ţiei nervoase).
"Omul dispune de o rezervă fiziologică. Aceste rezerve se diminuează progresiv: slăbesc per for manţele fizice şi mentale, acuitatea vizuală şi auzul. Dacă aţi stat toată viaţa cu ochii în calculator, prima care îmbătrâneşte e vederea, iar dacă aţi lucrat în mediu umed, pri mele afectate sunt articulaţiile", exemplifică medicul. Femeile, croite să trăiască mai mult decât bărbaţii În toate culturile, femeile au o speranţă de viaţă cu 10% mai mare decât cea a bărbaţilor. Când stilul de viaţă al femeilor s-a schimbat (muncesc, beau, fumează, sunt supuse stresului), s-a crezut că bărbaţii vor ajunge din urmă femeile. Decalajul nu numai că nu s-a redus, dar s-a şi adâncit în favoarea femeilor. "Există mai multe explicaţii: femeile merg la medic mai mult decât bărbaţii, iar cromozomii feminini sunt mai rezistenţi, ceea ce arată că e greşit conceptul de sex slab. Nu în ultimul rând, activitatea femeilor nu este atât de solicitantă: bărbaţii duc greul muncilor fizice, care diminuează mult mai lent rezervele biologice decât activitatea intelectuală", explică gerontologul . Tinereţea se conservă la oraş Persoanele cu studii superioare au o speranţă de viaţă mai mare decât cele cu studii medii sau necalificate. Explicaţia: "persoanele cu studii superioare au meserii mai apreciate, mai bine plătite, au acces mai mare la servicii medicale. În plus, stimularea intelectuală permananentă încetineşte îmbătrânirea creierului", adaugă specialistul.
Studiile au arătat că celibatarii şi văduvele mor mai repede decât persoanele căsătorite, pentru că sunt predispuşi depresiilor, exceselor şi unei vieţi dezechilibrate. Persoanele care locuiesc în oraş trăiesc mai mult decât cele din rural. Numărul mai mare de medici şi condiţiile de trai mai bune din oraşe compensează din plin poluarea. 6 ani Cu atât este mai mare speranţa de viaţă a europencelor faţă de bărbaţii lor Citiţi şi:
- Oamenii care trăiesc mult nu au neaparat un stil de viaţă sănătos
- Concluzie surprinzătoare: Oamenii fericiţi mor mai repede decât stresaţii
Recomandările noastre
