Pe lângă conflictul din Ucraina, tensiunea diplomatică dintre Franța și Rusia a crescut în jurul Nagorno-Karabah de la acuzațiile lui Emmanuel Macron cu privire la "manevre de destabilizare" ale Moscovei în Caucaz.

Confruntările dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah s-au reluat în septembrie. După un prim război la începutul anilor 1990, conflictul din toamna anului 2020 pentru controlul acestei regiuni, care a făcut 6.500 de morți, s-a încheiat cu o încetare a focului, care a pecetluit victoria militară a Baku. Armenia, un aliat al Rusiei, și Azerbaidjanul, susținut de Turcia, se acuză reciproc că au reaprins luptele, care au făcut 286 de morți în septembrie, scrie nouvelobs.com.

Actul I: Acuzaţiile lui Macron

Intervievat miercuri, 12 octombrie, la France 2, al cărei invitat special a fost, Emmanuel Macron a acuzat Rusia că "face jocul" Azerbaidjanului cu complicitatea Turciei, aliată a Baku. Rusia ar folosi, potrivit lui, conflictul din Nagorno-Karabah pentru a slăbi Armenia.

"Este o manevră de destabilizare a Rusiei care, în Caucaz, urmărește să creeze dezordine pentru a ne slăbi și dezbina pe toți", a declarat președintele francez în platoul emisiunii "l’Evènement".

Actul II: Rusia ripostează și neagă în bloc

Ministerul rus de Externe a negat joi (13 octombrie) acuzațiile de destabilizare ale lui Emmanuel Macron, pe care le-a descris drept "revoltătoare" și "inacceptabile". "Remarcile absurde ale președintelui francez  [...] pun la îndoială capacitatea țării sale de a juca un rol constructiv" în regiune, a spus diplomația rusă.

De asemenea, Moscova a profitat de ocazie pentru a reaminti implicarea sa de lungă durată în conflict, adăugând că "spre deosebire de Franța […] Rusia a contribuit într-un mod practic la soluționarea conflictului".

Războiul din toamna anului 2020 s-a încheiat cu o încetare a focului între cele două foste republici sovietice din Caucaz, mediată de Kremlin, care a desfășurat un contingent de menținere a păcii la fața locului. Însă, în ultimele luni, Moscova, monopolizată de ofensiva sa din Ucraina, și-a pierdut influența în procesul de mediere, în beneficiul Occidentului, într-o regiune în care Rusia a servit istoric drept arbitru.

Actul III: Putin exagerează și îl atacă pe Macron

Vineri, 14 octombrie, Vladimir Putin a revenit asupra declarațiilor lui Emmanuel Macron, pe care le-a considerat, la rândul său, "inacceptabile" și "incorecte". Președintele rus consideră că omologul său francez nu înțelege conflictul din Nagorno-Karabah și îi va vorbi din nou despre acuzațiile la adresa Moscovei "dacă se va ivi ocazia".

"Cred că există o lipsă de înțelegere a mersului conflictului în aceste declarații și, în mod vizibil, de informații în Franța cu privire la poziția părților", a afirmat Vladimir Putin, în cadrul unui summit al țărilor din fosta URSS la Astana, Kazahstan.

Actul IV: Azerbaidjanul critică, de asemenea, afirmaţiile lui Macron

De asemenea, prezent la Astana, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a criticat dur, vineri, declarațiile locatarului de la Palatul Elysée, considerate "jignitoare,  inacceptabile, înșelătoare". "Nu mai vedem nicio posibilitate […] ca Franța să joace vreun rol în normalizarea relațiilor azero-armene", a spus el.

În același timp, diplomația azeră a calificat, într-un comunicat de presă, remarcile președintelui francez drept "inacceptabile și părtinitoare" . (Rador)