Sun Tzu spunea în lucrarea sa „Arta războiului”: ”Câștiga cel ce știe când să lupte și când să nu lupte” În ciuda faptului că această carte a fost scrisă în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, ideile cuprinse în ea sunt încă relevante și aplicabile în prezent.

De asemenea, oferă și o perspectivă unică asupra naturii conflictului și a importanței înțelegerii propriilor puncte tari și slabe, precum și a celor ale adversarului.

Așadar ar trebui studiată întotdeauna când te pregătești de război. În SUA cartea lui Sun Tzu se studiază  în școlile militare în Europa mai puțin aici la timonă este Clausewitz cu a sa lucrare ”Despre război”. ”Arta războiului”, scrisă în urmă cu 25 de secole, nu a conceput o luptă fără informații culese din zona inamicului. După cum obișnuia să spună Sun, „Supunerea inamicul fără să încrucișeze săbiile este sfârșitul sfârșitului”.

„Arta Războiului” nu este un glonț magic al succesului, dar oferă idei importante și un cadru fundamental pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine atât mediul de operare modern, cât și strategiile neconvenționale ale statelor rivale Occidentului. Comandanții, consilierii americani trimiși de Joe Biden în Israel îndeamnă Israelul să studieze campania de nouă luni de eliberare a Mosulului (Irak) care a început în octombrie 2016. 

Luptătorii ISIS se ascundeau în tuneluri și peșteri, la fel cum fac teroriștii Hamas în tunelurile subterane din Gaza. Statele Unite și partenerii săi s-au mișcat cu precauție în Irak, folosind o combinație de operațiuni de comando și atacuri cu drone. Treptat, au reușit să distrugă ISIS. Dar victimele civile au fost grave; Associated Press a estimat în 2017 că 9.000 până la 11.000 de locuitori ar fi putut muri în operațiunile de atunci.

Atacul barbar al Hamas! 

Sâmbătă, pe 7 octombrie 2023,  militanții Hamas au lansat un atac transfrontalier fără precedent în Israel. Într-un asalt extrem de organizat (pregătirile au durat aproape doi ani în poligoane care simulau locurile în care vor ataca), ei au dărâmat cu buldozerele  super-gardul, tehnologizat (camere video, radare și sisteme de protecție) de la frontiera Gaza cu Israelul, în mai multe locuri și au surprins aparatul de securitate al Israelului cu garda jos depășind o apărarea militară copleșită de amploare și surpriza unor atacuri din aer, de pe mare și de pe uscat. Surprinși de lipsa de rezistență, atacatorii au transformat operațiunea într-o furie sângeroasă și haotică prin zonele civile.

Militanții au luat prizonieri dintr-un teritoriu de peste 50 de kmp, reflectând amploarea incursiunii peste granița din sudul Israelului. Majoritatea captivilor identificați erau civili, inclusiv femei și copii mici. La un festival de dans la doar 3 km de gardul de graniță, au fost recuperate peste 260 de cadavre. În total, incursiunea a ucis cel puțin 1.400 de persoane în Israel și a rănit peste 4.121, au declarat autoritățile de la Tel Aviv.

Dramatică situație, comparabilă cu ce au pățit evreii în al Doilea Război Mondial în Europa. Hamas- atacatorii, un grup militant care controlează Fâșia Gaza din 2006, o zonă dens populată, au declarat pe un video difuzat de postul grupării în Gaza că scopul atacului este „eliberarea prizonierilor palestinieni, oprirea agresiunii israeliene asupra Moschei al-Aqsa și întreruperea asediului Gaza”.

De ce războiul dintre Israel și Hamas acum?

Rădăcinile ultimelor lupte preced înființarea statului Israel în 1948 și înființarea Hamas în 1987. Palestinienii și israelienii deopotrivă consideră teritoriul dintre râul Iordan și Marea Mediterană ca fiind al lor, ceea ce duce la accese periodice de violență, conflict armat și strămutare.

Cele mai recente dispute dintre Israel și Hamas au trecut de la escalade sângeroase la perioade de relativă pace, inclusiv momente în care locuitorii din Gaza au putut să lucreze și să facă comerț de mărfuri în Israel.

Hamas – care a fost desemnată de Statele Unite ca organizație teroristă din 1997 – a câștigat alegerile în Gaza în 2006, învingând Fatah, principalul partid palestinian care încă controlează Autoritatea Palestiniană, guvernul susținut de SUA cu sediul în Cisiordania.

De atunci nu au mai avut loc alegeri în Gaza. Hamas s-a angajat să folosească violența în scopul său de a înlocui Israelul cu un stat palestinian și, spre deosebire de Autoritatea Palestiniană, nu recunoaște dreptul Israelului de a exista.

Vara anului 2023 a fost o vară de liniște în Fâșia Gaza – până la sfârșitul lunii august, când Israelul a oprit eliberarea noile permise de muncă și a interzis muncitorilor palestinieni cu permise să intre în țară, acuzând direct Hamas pentru o serie de atacuri asupra coloniștilor israelieni din Cisiordania.

Înainte de acest eveniment au fost și altele. În luna mai un conflict de cinci zile între Israel și Jihadul Palestinian Islamic, o altă facțiune palestiniană armată, a ucis cel puțin 22 de persoane în Gaza și două în Israel.

Confruntări la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim

Înainte de toate acestea au avut loc o serie de confruntări violente între palestinieni și poliția israeliană la complexul Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim în aprilie 2023.

După rugăciunea de seară a Ramadanului, palestinienii s-au baricadat în interiorul moscheii, încurajați de rapoartele conform cărora evreii plănuiau să sacrifice o capră la fața locului (fapt interzis de legea israeliană). Ca răspuns, poliția israeliană a percheziționat moscheea cu echipament anti-revolta, rănind 50 de persoane și arestând 400.

În urma ciocnirilor, grupurile militante palestiniene au lansat rachete în Israel din Fâșia Gaza și Liban – acte interpretate în linii mari ca un răspuns la evenimentele de la Al-Aqsa. Dezechilibrul de putere și lipsa de mișcare diplomatică către o situație de pace și statalitatea palestiniană au menținut tensiunile la foc mic de-a lungul timpului.

De ce a lansat Hamas acest război? 

Hamas a lansat acest război cu un scop politic specific: prevenirea păcii în Orientul Mijlociu! După semnarea tratatelor de pace cu Emiratele Arabe Unite și Bahrain, Israelul a fost pe punctul de a semna un tratat de pace istoric cu Arabia Saudită.

Acel acord ar fi fost cea mai mare realizare a premierului Benjamin Netanyahu din întreaga sa carieră. Ar fi normalizat relațiile dintre Israel și mare parte din lumea arabă. Pacea ar fi însemnat o lovitură strategică asupra politici externe a Iranului.

Care este poziția Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Unite față de Israel? Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU) doresc să slăbească Hamas, să prevină o confruntare mai largă cu Iranul și să mențină cumva viziunea lor despre o regiune autocratică, dar mai pașnică și prosperă.

Cu siguranță, escaladarea violenței din Orientul Mijlociu reprezintă o provocare pentru trecerea către de-escaladarea tensiunilor în mare parte din regiune în ultimii ani.

Giga-proiectele din Golf

Aceasta a inclus semnarea Acordurilor Avraam în 2020, care au stabilit relații diplomatice între Israel și Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc. Asemenea mișcări diplomatice sunt în concordanță cu dorința prințului moștenitor Mohammad bin Salman Al Saud de a „reduce riscul” regiunii.

El este nerăbdător să vadă că nimic nu pune în pericol o serie de „giga-proiecte” – precum Neom, noul oraș futurist de pe litoralul Mării Roșii – proiecte care au devenit sinonime cu Viziunea 2030.

Teama saudită este că un conflict prelungit sau regional va descuraja investițiile străine. Dar nicăieri ”frânghia” unei relații Israel-Arabia Saudită nu este mai subțire decât la Riad.

Acest lucru se datorează în principal poziției religioase a regatului în lumea islamică – Riadul fiind custodele celor două, cele mai importante locuri sfinte ale credinței islamice, Mecca și Medina. În statele din Golf se duce acum o luptă între lideri și populație pentru ca cei care conduc să-și justifice fiecare poziție față de războiul din Gaza. 

Care sunt obiectivele militare ale Israelului în Gaza?

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a format un guvern de unitate națională sau mai bine zis un ”cabinet de război” cu un rival politic, a promis că va pune capăt guvernării Hamas în Fâșia Gaza. Armata israeliană a spus că o țintă cheie va fi conducerea grupului militant. Deja mulți dintre liderii mișcării Hamas au fost lichidați.

Israelul se pregătește pentru o „operațiune militară multilaterală” asupra Hamas „din aer, de pe sol și de pe mare”, a spus ministrul al Apărării, Yoav Gallant.

Tel Aviv-ul a promis în mod repetat că atacurile sale aeriene sunt preludiul trimiterii de tancuri și trupe cu scopul schimbării regimului în Gaza - anihilarea infrastructurii militare și guvernamentale a Hamas (pe 23 octombrie au bombardat în jur de cinci sute de ținte în Gaza iar în total până acum când scriu aceste rânduri sunt peste 1000) - astfel încât atacuri precum masacrarea soldaților și civililor israelieni din 7 octombrie de către grupul militant să nu se mai poate întâmpla din nou.

„La sfârșit nu va mai exista Hamas”

„Va dura o lună, două luni, trei luni, iar la sfârșit nu va mai exista Hamas”, a declarat ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant (a informat AFP). În mod sigur Israelul va lansa un asalt cu arme combinate asupra Hamas, utilizând fiecare element al puterii militare – infanterie, transportoare blindate și tancuri, artilerie, nave și aviație (aripă fixă și rotativă, cu și fără echipaj) – toate susținute de o vastă colectare de informații prin toți senzorii disponibili.

Un motiv pentru întârzierea invazia terestră a Israelului este datorată unei ”rafale disperate” de diplomație de ultim moment pentru negocieri care să duca la eliberarea celor peste 200 de civili reținuți de Hamas.

Întârzierea reflectă, de asemenea, dezbaterea din cadrul guvernului Israelului despre ce fel de război ar dori să lupte: greu și rapid, sau răbdător și lung?. În același timp Israelul înarmează voluntarii  cu puști M-4 și M-16 pentru a patrula pe străzi, în orașe, în sprijinul poliției. Peste 520 dintre aceste echipe ar fi fost stabilite de la începutul atacurilor din 7 octombrie, potrivit Reuters. 

Acord SUA-Qatar

Președintele Biden care s-a întâlnit cu Netaniahu la Tel Aviv și-a trimis secretarul de stat pe Antoni Blinken într-un turneu în Orientul Mijlociu. Acolo SUA și Qatar au căzut de acord să revizuiască legăturile țării din Golf cu Hamas odată cu criza ostaticilor din Gaza.

Acordul dintre cele două state, care nu a fost raportat anterior, a fost făcut în timpul unei întâlniri recente la Doha între secretarul de stat Antony Blinken și emirul Qatarului. De atunci, două femei israeliene au fost eliberate.

Guvernul israelian a declarat că mai mult de jumătate dintre ostaticii Hamas au pașapoarte din țări străine, inclusiv 54 de cetățeni thailandezi, 15 argentinieni, 12 germani, 12 americani, șase francezi și șase ruși.

În calitate suporter al cauzei palestiniene, națiunea bogată din Golf, de 2,7 milioane de oameni, plătește salariile funcționarilor publici din Gaza și face transferuri directe de numerar către familiile sărace de acolo.

Washingtonul consideră Qatarul un aliat major non-NATO

Qatarul găzduiește lideri politici Hamas, inclusiv Ismail Haniyeh, liderul suprem al grupului, și Khaled Mashaal, care a supraviețuit unei tentative de asasinat israeliană în 1997.

În 2012, emirul de atunci al Qatarului, șeicul Hamad bin Khalifa al-Thani, a devenit primul șef de stat care a vizitat Gaza controlată de Hamas. De ce Qatar?

În timpul retragerii SUA din Afganistan în 2021, baza Al-Udeid din Qatar a fost un nod central în efortul masiv de evacuare al americanilor, străinilor și aliaților afgani.

În timpul administrației Trump, Qatar a găzduit și negocieri între liderii americani și talibani, menite să pună capăt conflictului. Washingtonul consideră Qatarul un aliat major non-NATO, iar cei doi se angajează în vânzări de echipamente militare de miliarde de dolari.

Ajutorul SUA pentru Israel

În altă ordine de ideii, pe lângă cele două grupuri navale (cu aproape 200 de avioane de luptă) și cei 2000 de infanteriști marini trimiși în baze americane din Orientul Mijlociu America a trimis în Israel pe generalul-locotenent James Glynn, care a condus forțelor infanteriștilor marini americani în operațiuni speciale împotriva ISIS în Fallujah, Irak, notează The Jerusalem Post.

Infanteriștii marini americanii au participat și la preluarea Mosulului de la ISIS eveniment care a durat 9 luni, în 2016 (1 noiembrie 2016-iulie 2017), și care a fost cea mai mare operațiune militară  (codificarea operațiunii- Venim Ninive) din lume în ultimii cca. 20 ani.

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a ordonat o creștere a poziției forțelor armatei americane în Orientul Mijlociu, inclusiv activarea unei baterii de apărare antirachetă THAAD precum și batalioane Patriot de apărare antirachetă suplimentare în locații din regiune.

O poză a situație actuale din zona Israelului 

Raiduri aeriene israeliene au lovit Cisiordania, Libanul și Siria. Trupele americane cu sediul în Irak și Siria au fost atacate de drone și rachete de proxi Iranieni. Pentagonul a declarat că o navă de război americană distrugătorul USS Carney a doborât mai multe rachete și drone trase din Yemen, locul unde se află rebelii Houthi susținuți de Iran. Militarii  Israelului și milițiile Hezbollah din Liban au făcut schimb de focuri de artilerie și trageri de rachete.

Militanții Hezbollah din Siria susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah-ul libanez, au condus nouă atacuri ca parte a unei campanii de atac aflate în curs de desfășurare, care vizează site-urile radar și senzori de avertizare timpurie ai Forțelor de Apărarea Israeliene  și ținte militare.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au interceptat și doborât două drone care zburau de pe teritoriul libanez la nord de Haifa. Iranul a amenințat cu acțiuni nespecifice dacă Israelul va continua cu incursiunea sa terestră.

Milițiile palestiniene au continuat atacurile cu ritmul obișnuit din Fâșia Gaza în Israel, în timp ce atacurile aeriene ale IDF au vizat grupuri militante palestiniene afiliate Hamas în Gaza.

Trupele americane au fost atacate

Autoritățile israeliene au declarat duminică, 22 octombrie, că vor evacua alte 14 orașe israeliene din apropierea graniței de nord cu Libanul, pe fondul escaladării violenței. S-a estimat că peste 200.000 de israelieni au fost strămutați de la izbucnirea războiului, potrivit biroului  de presă al premierului israelian.

Oficialii americani acuză Iranul că a permis atacurile miliției asupra avanposturilor și bazelor americane din Irak și Siria. Timp de șase zile consecutiv, în Orientul Mijlociu, trupele americane au fost atacate fie cu rachete, fie cu drone.

Oficialii americani se pregătesc, de asemenea, pentru o posibilă escaladare dezordonată a războiului Israelului cu Hamas. Aceasta include pregătirea pentru o evacuare în masă a aproximativ 600.000 de americani din regiune, a raportat Washington Post.

Reacții internaționale

Stând alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, Macron a spus: „Franța a fost pregătită pentru o coaliția internațională împotriva Daesh, la care am participat (la) operațiuni în Irak și Siria, acum suntem pregătiți pentru a lupta și împotriva Hamas”. Războiul Israelului cu Hamas „trebuie să fie fără milă, dar nu fără reguli”, a avertizat președintele francez conform Al-Jazeera.

China, la rândul ei, face eforturi pentru o încetare a focului, potrivit Ministerului de Externe, al cărui înalt oficial Wang Yi a vorbit luni la telefon cu omologii săi israelian și palestinian. Cel mai important reprezentant al Beijingului pentru Orientul Mijlociu, Zhai Jun, a vizitat, de asemenea, Egiptul luni.

„China și Egiptul împărtășesc poziții similare cu privire la problema palestiniană, iar China este pregătită să colaboreze cu Egiptul pentru a forma o comunitatea internațională a cărei sinergie să aducă pacea și să readucă problema palestiniană pe drumul unei soluții politice"-a postat Ministerul de Externe Chinez pe site-ul său.

Ar putea Israelul eradica Hamas?

Israelul este în pragul luptelor sângeroase din casă în casă în Gaza, genul de război pe care soldații americani l-au purtat în Irak în locuri precum Fallujah sau bătălia pentru Mosul, pe terenul pe care Hamas îl numește acasă.

De asemenea, se crede că grupul are agenți în Liban și Iran, iar unii dintre oficialii săi de vârf sunt în Qatar sau în Turcia. Poate acest război să realizeze ceea ce Israelul spune că este scopul său acela de a dezrădăcina complet Hamas?

Cu ce preț pentru forțele sale și pentru civilii din Gaza? Poți să învingi o ideologie plecată de la Al Qaida? Sunt întrebări la care eu nu am un răspuns. În schimb determinarea militarilor israelieni și a conducerii Israelului este la cote maxime. 

Cum ar arăta o Fâșie Gaza post-conflict?

Biden a avertizat Israelul să învețe lecțiile din America de după 11 septembrie, când Statele Unite au greșit și au depășit limitele pentru că au fost „orbite de furie”. Una dintre lecțiile Afganistanului, Irakului sau a Libiei este să avem un plan solid pentru perioada postbelică.

Israelul a răspuns spunând că acum nu este momentul să vă faceți griji cu privire la acest viitor, că se concentrează pe răspunsul militar imediat la atacul surpriză fără precedent efectuat de Hamas Premierul israelian Benjamin Netaniahu a emis o declarație prin care exclude aducerea înapoi a Autorității Palestiniene, care guvernează Cisiordania.

„Toate discuțiile despre deciziile de a preda Fâșia Gaza Autorității Palestiniene sau oricărei alte părți sunt o minciună”, a spus el. Nu Israelul. Nu Autoritatea Palestiniană. Deci cine va fi la conducere Gaza?

Blinken a spus ce este necesar să se hotărască acum. Regele Iordaniei Abdullah al II-lea a lucrat îndeaproape cu Statele Unite încă din vară pentru a pregăti Autoritatea Palestiniană pentru epoca care va urma președintelui Mahmoud Abbas, care la 87 de ani este considerat în general ineficient.

Monarhul iordanian s-a temut că Hamas câștigă teren în Gaza și în Cisiordania și a cerut o schimbare, astfel încât extremiștii să nu exploateze frustrarea populară. Dar nu a venit la timp. „Acum, trebuie să ne gândim la a doua zi, când armele tac”, a spus un înalt oficial iordanian.

Post Scriptum:

Europa vrea o pauză umanitară între Israel si Hamas iar tancurile israeliene au pătruns în Gaza într-o operațiune limitată în nordul teritoriului, operațiune care vizează în principal tunelurile din zonă. Cât de ipocrit pot să fii, tu ca european, lider și formator de opinie, încât să-i condamni pe evrei că își apăra țara și pe teroriști să-i ocrotești?  Criza din Israel a dus la suspendarea temporară a fluxurilor din câmpul de gaz Tamar.

Gigantul energetic american Chevron, operatorul zăcământului Tamar, situat în largul coastei Ashkelon, a declarat că Ministerul Energiei din Israel a ordonat suspendarea producției de pe platformă, transmite The Times of Israel.

Ultimul lucru de care au nevoie liderii europeni este o nouă creștere a prețurilor la energie chiar în momentul în care inflația părea să se atenueze. O parte din gazul israelian de la Tamar este exportata în Egipt, un jucător-cheie în securitatea energetica a Uniunii Europene.

Acest lucru se datorează faptului că Egiptul transforma combustibilul în gaz natural lichefiat – care este apoi exportat în țările UE care vor să scape de dependența de energia rusească pe fondul războiului din Ucraina. 

Cele trei războaie

În zona Israelului se derulează la ora actuală, le-am spus eu, 3 războaie. Primul este terestru și aerian purtat de Forțele de Apărarea Israeliene, al doilea este în subteranele ”Metroului” din Gaza (cei peste 200 de km de tuneluri)  și al treilea care a mobilizat forțe serviciilor de informații  din Orientul Mijlociu și nu numai  este un război psihologic desfășurat în media globală pentru a crea o imagine negativă Israelului.

Toate forțe care sunt coalizate aici și includ printre ele și pe cele ale Rusiei și ale Iranului. Moscova folosește începând cu 1920 ”măsurile active”. Acestea au fost utilizate atât în străinătate, cât și pe plan intern de serviciile de securitate sovietice și ruse și organizațiile de poliție secretă (NKVD, KGB și FSB) pentru a influența cursul evenimentelor mondiale, pe lângă colectarea informațiilor și producerea evaluărilor acestora.

Generalul-maior în retragere Oleg Kalugin, fost șef al serviciului de contrainformații străine pentru KGB (1973–1979), a descris măsurile active drept „inima și sufletul informațiilor sovietice” . Măsurile active au continuat în Federația Rusă post-sovietică și se bazează în multe privințe pe schemele Războiului Rece. Alături de ruși iranieni sunt și ei prezenți. Și cine mai știe cine?

Editorialul poate fi văzut AICI