Schröder, care a condus Germania între 1998 și 2005, este președintele comitetului de acționari al Nord Stream din 2006. El este și președintele Rosneft, cea mai mare companie rusă producătoare de petrol. Schröder și-a folosit relațiile în Germania și în Europa, făcând presiuni pentru ca atât Nord Stream cât și Nord Stream 2 să se realizeze.
În 2017, după ce Nord Stream 2 înregistrase mai multe eșecuri, fostul șef al SPD și ministru de Externe, Sigmar Gabriel, a relansat proiectul. La fel și succesorul său, Frank-Walter Steinmeier, care este azi președintele Germaniei.
Nici o surpriză, actualul ministru de Externe, social-democratul Heiko Maas, a criticat sancțiunile americane, ca fiind o ingerință străină.
„Deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa, nu în Statele Unite”, scria el pe Twitter, în 12 decembrie, arată analiza Gatestone. „Respingem categoric internțiile și sancțiunile străine având efecte extrateritoriale.”
Europa este profund divizată de proiectul Nord Stream 2, iar Germania este în tabăra minoritară.
Potrivit Eurostat, Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al UE. Peste 40% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, urmată de Norvegia (circa 35%).
Nord Stream și Nord Stream 2 împreună ar concentra 80% din gazele importate de UE din Rusia.
Vecinii Germaniei din țările nordice, baltice și Europa de Est au acuzat Berlinul de ignorarea îngrijorării lor că gazoductul reprezintă o amenințare pentru securitatea energetică a continentului și că va consolida poziția dominantă a Gazprom pe piață.
Un raport al agenției suedeze de studii pentru apărare a dezvăluit că Rusia a amenințat de peste 50 de ori că taie aprovizionarea energetică a Europei centrale și răsăritene.
Amenințările au continuat chiar și după aderarea unora dintre aceste state la UE.
Recomandările noastre
