Marele Palat din Paris găzduieşte, începând de astăzi cea mai impresionantă expoziţie de bijuterii a celebrului producător francez Cartier.

În cadrul expoziţiei “Cartier: le style et l’histoire”, sunt expuse unele dintre cele mai frumoase podoabe încrustate cu diamante, rubine şi smaralde, care au ieşit vreodată din atelierele renumitului brand exclusivist.

De mărimea unui ou de găină

Până în 16 februarie 2014, alături de 539 de piese provenind din colecţia “Cartier”, 100 de opere, dintre care jumătate bijuterii, au fost împrumutate de la instituţii publice şi colecţionari particulari. Printre împrumuturile excepţionale trebuie menţionate cele de la Regina Angliei, diadema “Halo”, din 1936, purtată de Elizabeth şi apoi de Catherine Middleton la nunta cu Prinţul William, şi rafinata broşă-floare din 1953, al cărei „centru” este diamantul roz “Williamson”, de 23 de carate. Nu poate fi omis safirul spectaculos al reginei Maria a României, o piatra de 487 de carate de mărimea unui ou de găină. Sau un ansamblu de 20 de bijuterii provenind din colecţia princiara a Monaco-ului care părăseşte rar Principatul. În plus, 300 de documente de epocă, desene, fotografii, care reconstituie o lume ce a schimbat gustul şi pasiunile femeilor.

Pana in 16 februarie 2014, peste 600 de bijuterii memorabile, ceasuri, pendule si obiecte pretioase sunt expuse alaturi de 300 de documente de epoca, desene, fotografii pentru a reconstrui o lume care a schimbat gustul si pasiunile femeilor. Printre bijuteriile expuse figurează şi podoabe care au aparţinut unor vedete. Vizitatorii pot vedea colierul primit de Liz Taylor – o clientă foarte importantă a Cartier, de la unul dintre soţii săi.

De mătase şi dantelă

Cartier a creat, începând din 1847, cele mai frumoase bijuterii din lume. Spre exemplu, atunci când erau în vogă bijuteriile albe, Cartier a îndrăznit să introduca culoarea. Opulenta colierelor de maharajah, debordand de perle, rubine, smaralde si safire gravate, este subliniata de echilibrul desenului, de rigoarea asortarii pietrelor si tonurilor.

Povestea lui Cartier este la fel de spectaculoasă precum bijuteriile. În  1847, Louis François Cartier îşi deschidea un mic atelier alături de maestrul său Adolph Picard, la Paris. În 1853 se muta în strada Neuve-de-Petits- Champs, iar la un an după, Principesa Mathilde, nepoata lui Napoleon I, achiziţionează de la el o spectaculoasă broşă cu diamante. În 1899, Cartier se instalează în Rue de la Paix, noul epicentru al luxului parizian. Buticul a fost inaugurat în prezenţa capetelor încoronate. Bijuteria de referinţă a Casei devine “Collier du Chien”, care aminteşte de panglicile de mătase şi dantelă purtate de Marie-Antoinette în portretele sale din tinereţe.

Pentru Şeherezada

Alfred Cartier, alături de cei trei fii ai săi, Louis, Jacques şi Pierre, îşi va  deschide noi sucursale la Londra, Sankt Petersburg şi New York. Nu trebuie uitată imensa influenţă pe care a avut-o Orientul asupra bijuteriilor sale. Inspirându-se din Orientul celor 1001 de nopti, Cartier se adaptează şi el acestei noi mode, vizitând în 1903 o expoziţie de arta islamică, la Muzeul de Arte decorative. Motivele cu stele geometrice evocând palatele arăbeşti apar în creaţiile Casei în 1910. Între timp este fascinat de Baletele Ruse, iar în 1909 creează pentru “Seherazada”, pe muzica lui Rimski-Korsakov. În 1907, Curtea Romanovilor va etala la Sankt Petersburg splendidele bijuterii cu numele de Cartier. Astfel va lua naştere în Rusia celebrul mit Cartier, “bijutierul regilor şi regele bijutierilor”. Între 1904 şi 1939, Cartier devine furnizorul oficial al Caselor Regale. În 1909 creează cunoscuta diademă din diamante şi safire, pentru Marea Ducesa Maria Pavlova a Rusiei, apoi pentru regina Belgiei, până la faimoasa tiară “Halo”, desenată pentru Regina Elizabeth în 1937 şi purtată de Catherine Middleton, noua Ducesa de Cambridge.

Partenera de viaţă

Odată cu Jeanne Toussaint, directorul creativ de la Cartier din 1933, partenera de viaţă a lui Louis Cartier, una dintre femeile din Paris cunoscute pentru frumuseţe şi eleganţă, începe o nouă epocă a bijuteriilor “Cartier”. Dominată de natura salbatică şi senzuală. Ea a împărţit cu Charles Jacqueau, numit şi “Picasso al desginului de bijuterii”, gustul pentru podoabele indiene, cucerind gustul clientelei formate din maharajahi. Lui Jeanne îi plăcea „arta animalieră, preferata sa fiind pantera. Nenumarate asemenea bijuterii au fost lucrate pentru marchiza Luisa Casati, muza scriitorului Gabriele d’Annunzio. Pentru ea a creat o broşă cu un enorm safir caboson. Stilul “Cartier” a continuat, influenţat fiind de surse egiptene, japoneze şi chineze. Cu Jeanne (pasionata de safari), în „repertoriul” Cartier intra palmieri, orhidee, pantere, printre care cea creata in 1957 pentru Barbara Hutton, din aur, diamante, smaralde şi onyx, sau “Panthere” pentru Ducesa de Windsor, datată 1949, din aur, platină, diamante şi safire. Tot Jeanne introduce în lumea bijuteriilor şi păsările, printre care cea intitulată “Pasărea Liberă”, din aur, platină, cu diamante, safir, coral şi lapis lazuli, pescăruşi în special, simbolul Franţei sub ocupaţia nazistă. Louis Cartier expune bijuteria “Tricoloră” în vitrinele din Rue de la Paix. Naziştii l-au arestat, dar l-au eliberat după câteva zile, datorita lui Coco Chanel, prietena lui Jeanne.

Revenind la ceea ce se întâmplă începând de azi în Salonul de Onoare al Grand Palais, expoziţia este un eveniment de anvergură, prezentând un brand care are  o cifră de afaceri de peste 4 miliarde de euro.

<iframe src="//www.youtube.com/embed/StpJOwIqOjE" width="620" frameborder="0" height="418"></iframe>