Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente - ARPIM – arată că creșterea voită a taxei clawback împovărează producătorii până la a-i face să nu mai vândă medicamente pe piața din România. Peste 2.000 de medicamente riscă să dispară din farmacii.
Taxa de clawback impune producătorilor de medicamente - nu și distribuitorilor și nici farmaciilor - să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări.
Taxa clawback-ul are o definiție tare complicată: este impozitarea cu 70 de procente a oricărei sume care depășește volumul de vânzări de medicamente aferent anului 2009. Dar la cei 70% se mai adaugă încă o taxă, cuprinsă între 5% și 12%, la volumul total al vânzărilor. Practic, însă, formula exactă de calcul a acestei taxe nu o știe decât Ministerul de Finanțe care, de la trimestru la trimestru, crește valoarea ei. Dar face asta în condițiile în care, de cinci ani încoace, statul român alocă anual aceeași sumă de la buget pentru medicamente. Și o face pentru ca toate tratamentele noi acordate „gratuit” de stat pacienților să fie achitate, de fapt, de companiile farmaceutice.
Efectul acestei pasări a costurilor este însă nefast. Majorarea taxei clawback a dus deja la dispariția de pe piață a mii de medicamente, iar alte 2.300 de medicamente riscă să dispară în perioada următoare, după cum arăta un studiu publicat în vară de CEGEDIM. Dintre acestea, 60% sunt medicamente ieftine, sub 25 de lei, pentru care producătorii spun că ajung să nu-și mai acopere nici măcar costurile de producție, în condițiile în care din încasările lor plătesc taxa clawback și pe adaosul la preț pus de distribuitor și de farmacie.
În perioada 2013 – 2017, industria farmaceutică a susținut prin taxa clawback tratamente ale pacienților români în valoare de 7 miliarde lei.
„Atragem atenția că bugetul alocat medicamentelor, același în ultimii 5 ani, plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană în topul cheltuielilor pentru medicamente pe cap de locuitor. Dacă statul nu suplimentează alocările pentru medicamente în bugetul anului viitor, taxa de clawback va depăși, în 2018, 25% din valoarea medicamentelor decontate și e foarte probabil că acest lucru va genera din nou probleme de disponibilitate pentru medicamente vitale pe piața din România. Finanțarea nevoilor de tratament în creștere pentru pacienții din România a fost lăsată exclusiv în seama industriei farmaceutice. Noi am propus o serie de soluții pentru modificarea mecanismului de clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor pentru a evita creșterea taxei clawback”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În trimestrul 3 al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 19,42%, cu un punct procentual mai mare decât trimestrul anterior, când a fost 18,5% și cu patru puncte procentuale mai mare decât în același trimestru al anului 2016, când valoarea a fost de 14,91%.
ARPIM propune o serie de soluții pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea unui mecanism de calcul sustenabil al taxei clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor:
- Eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback;
- Plafonarea taxei clawback, ceea ce ar da mai multă predictibilitate acestei taxe care variază în prezent de la trimestru la trimestru;
- Creșterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior;
- Creșterea trimestrială a bugetului cu 200 milioane lei, sumă care poate fi colectată din aplicarea unei taxe pe băuturi și alimente cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății. Din 2012 și până azi, obezitatea a crescut cu 30% în rândul copiilor și cu 10% în rândul adulților.
„Este nefiresc ca autoritățile să refuze să trateze toți pacienții români și să transfere această responsabilitate către producătorii de medicamente printr-o suprataxare nesustenabilă, ignorând apelurile repetate și soluțiile propuse de producători pentru ajustarea acesteia. Este nefiresc şi că nu avem acces la datele utilizate în calculul taxei clawback. Este nevoie de mai multă transparență și predictibilitate, atât în ceea ce privește cifrele pentru calculul taxei, dar și privind sectoarele din Sănătate unde au ajuns banii colectați prin taxa clawback”, a adăugat Liviu Popescu.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente ARPIM cuprinde 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România.