Datorii mai mari în cele mai sărace țări din lume. Un raport al Băncii Mondiale relevă că cele mai sărace 26 de țări din lume, care găzduiesc 40% dintre persoanele cele mai afectate de sărăcie, se confruntă cu niveluri de îndatorare mai ridicate decât oricând după 2006.
Datorii mai mari în cele mai sărace țări din lume
Raportul evidențiază faptul că aceste economii, în medie, au înregistrat un declin economic semnificativ, fiind mai sărace decât înaintea pandemiei COVID-19, în timp ce restul lumii a reușit în mare parte să își redreseze creșterea economică. Această discrepanță reflectă impactul inegal al pandemiei asupra economiilor globale, subliniind dificultățile suplimentare cu care se confruntă cele mai vulnerabile state.
Publicat cu o săptămână înaintea reuniunilor anuale ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional de la Washington, documentul subliniază eșecul înregistrat în eforturile globale de eradicare a sărăciei extreme. Banca Mondială face apel la consolidarea finanțării Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA), vizând strângerea a 100 de miliarde de dolari pentru a sprijini cele mai sărace țări în această criză prelungită.
Țări sărace. Sursă foto: Unsplash
Cele mai sărace țări depind din ce în ce mai mult de împrumuturi
Cele mai sărace 26 de țări, cu un venit anual pe cap de locuitor sub 1.145 de dolari, depind tot mai mult de granturile și împrumuturile oferite de Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) cu dobânzi aproape de zero, întrucât accesul la finanțarea de pe piață este aproape inexistent, a subliniat Banca Mondială. Cu o pondere medie a datoriei în PIB de 72%, cel mai mare nivel din ultimele aproape două decenii, jumătate dintre aceste țări se confruntă deja cu dificultăți financiare sau sunt la un risc semnificativ de a ajunge într-o astfel de situație.
Majoritatea țărilor din acest grup, predominant localizate în Africa Subsahariană – incluzând state precum Etiopia, Ciad și Congo – dar și Afganistan și Yemen, se confruntă fie cu conflicte armate, fie cu provocări majore de stabilitate instituțională. Aceste realități împiedică atragerea investițiilor externe și le expun la volatilitatea piețelor de mărfuri, făcându-le vulnerabile la fluctuațiile ciclice ale prețurilor și limitând oportunitățile de creștere economică sustenabilă.
„Într-o perioadă în care o mare parte a lumii s-a îndepărtat pur şi simplu de ţările cele mai sărace, IDA a fost colacul lor de salvare”, a precizat într- un comunicat economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. „În ultimii cinci ani, şi-a vărsat majoritatea resurselor financiare în cele 26 de economii cu venituri mici, menţinându-le pe linia de plutire în timpul obstacolelor istorice pe care le-au suferit”.
De obicei, Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) primește fonduri suplimentare o dată la trei ani prin contribuțiile țărilor membre ale Băncii Mondiale. În 2021, IDA a reușit să obțină un sprijin financiar record de 93 de miliarde de dolari, iar actualul președinte al Băncii Mondiale, Ajay Banga, intenționează să depășească această sumă. Obiectivul său este să asigure promisiuni de finanțare de peste 100 de miliarde de dolari până la data de 6 decembrie.
Ce factori au afectat aceste țări în ultimul deceniu
Dezastrele naturale au avut un impact semnificativ asupra celor mai sărace țări în ultimii zece ani, cu pierderi anuale medii de 2% din PIB, mult peste media altor țări cu venituri mici și mijlocii. Banca Mondială subliniază că aceste economii sunt de cinci ori mai vulnerabile, ceea ce arată necesitatea unor investiții semnificative în infrastructură și în măsuri de prevenire a dezastrelor.
Raportul sugerează că aceste țări trebuie să își îmbunătățească propriile sisteme fiscale pentru a se autosusține mai eficient. Măsurile propuse includ creșterea eficienței colectării impozitelor prin simplificarea procesului de înregistrare și administrare a contribuabililor, precum și optimizarea cheltuielilor publice pentru a crește impactul investițiilor guvernamentale, potrivit Reuters.