În doar trei luni din 2024, datoria publică a crescut cu 61,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,1% din PIB. Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, datoria publică a înregistrat o creștere până la finalul lunii martie, ajungând la 845 miliarde de lei (169 miliarde de euro), reprezentând 51,9% din PIB.
Jumătate din datoria publică este în lei
Conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, jumătate din datoria publică este denominată în lei, iar cealaltă jumătate este denominată în euro și dolari.
Conform ultimelor date de la BNR, în primele patru luni ale acestui an, statul român a făcut împrumuturi semnificative de pe piața externă. Aceasta s-ar putea datora, în parte, faptului că Ministerul Finanțelor a considerat la începutul anului oportunitatea dobânzilor ridicate pentru România (7% în medie).
Aceste dobânzi sunt rezultatul ratingului suveran al țării, calculat de agențiile de evaluare financiară americane, care plasează România de ani de zile cu doar o treaptă peste „nerecomandat pentru investiții“.
BNR Sursa foto: Razvan ValcaneantuEEC
Datoria publică a României a depășit 50% din PIB într-un ritm alert
Cu aproximativ zece ani în urmă, economiștii BNR avertizau că România nu ar trebui să depășească o datorie echivalentă cu mai mult de 45% din PIB. Acum, țara a ajuns la un prag de 52% din PIB, iar această creștere nu mai atrage atenția cu aceeași intensitate, deoarece viziunea este influențată de nivelul datoriilor altor state. Astfel, pare că există un spațiu mai larg pentru a lua împrumuturi, majorând în același timp salariile și pensiile, așa cum se întâmplă în prezent.
Ceea ce este problematic nu este nivelul total al datoriei în raport cu PIB-ul, care este încă mult mai mic decât în Grecia, Italia, Franța, Germania și alte state. Problema constă în ritmul accelerat de creștere al datoriei. Între decembrie 2019 și martie 2024, datoria publică a României a crescut de la 35,1% din PIB la 51,9% din PIB. Acest lucru înseamnă o creștere de 16,8 puncte procentuale din PIB în doar cinci ani, echivalent cu 472 miliarde lei (94,5 miliarde euro la cursul actual).
Cea mai mare problemă: Rata dobânzii la care se iau împrumuturile
În prezent, dacă guvernul și unii economiști consideră că nivelul datoriei publice este mic în comparație cu altele sunt însă alte aspecte mai serioase decât nivelul nominal al datoriei: în special rata dobânzii la care se iau împrumuturile.
Fiindcă în băncile din întreaga lume există o sumă mare de bani pe care acestea încearcă să îi investească cât mai eficient posibil. Când aceste bănci privesc către o țară precum România, care nu este văzută ca un model perfect în gestionarea eficientă a veniturilor proprii sau a banilor împrumutați, ele sunt mai atente și explorează mai în detaliu. Totuși, România este recomandată pentru investiții de către agențiile de evaluare financiară și beneficiază de fonduri nete de la Uniunea Europeană - aproximativ 80 de miliarde de euro în cadrul acordurilor actuale. Există un anumit nivel de risc, dar acesta este gestionat și acoperit într-o oarecare măsură prin evaluări și prin granturi.
Și astfel, dobânda pentru împrumuturile care ajung acum în consum este de 7%. Bugetul de stat a ajuns să plătească dobânzi pentru datoria publică, considerată "mică", reprezentând doar 52% din PIB, în valoare de 30 de miliarde de lei în 2023 (2% din PIB), comparativ cu 12 miliarde de lei (1,2% din PIB) când datoria era de 35% din PIB și nu de 59,1% din PIB.