Cele mai recente date arată că românii aleg să se căsătoresc tot mai târziu şi în număr din ce în ce mai mic.
Numărul căsătoriilor în România se află la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Dacă în perioada 1949-1958 rata căsătoriilor era de 12 căsătorii/1.000 de rata acestora a scăzut la sub 10 căsătorii după 1960, iar după 1994 a coborât sub 7 căsătorii/1.000 de locuitori.
Anul trecut, acest indicator a fost de 5,8 căsătorii/1.000 de locuitori.
În perioada dinainte de anii 90, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naștere în jurul a 22,3 ani. Timpurile se schimbă și odată cu acestea se schimbă și structura socială și, implicit, și obiceiurile demografice.
După anii 90 se înregistrează un număr destul de mare de de nașteri în afara căsătoriei, proporția acestora dublându-se în aproximativ 30 de ani. Astfel, dacă în anul 1992 se înregistrau 15% de nașteri în afara mariajului, în anul 2019, proporția lor ajunge la 30%.
În mod surprinzător, mediul rural a fost mai afectat de acest fenomen decât mediul urban. În 2019, din totalul copiilor născuți în rural, 36,5% au fost născuți de mame necăsătorite. Cea mai mare parte a copiilor născuți în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani.
În ceea ce privește diferența dintre vârsta medie a femeii la prima căsătorie și vârsta medie de la prima naștere, aceasta a fluctuat destul de mult. Diferența a înregistrat un proces de diminuare (de la 0,6 ani în 1980 la zero ani în 2010), urmat de o revenire la 0,9 ani în 2019), ceea ce arată o schimbare de comportament demografic. Există și acum județe în care această diferență rămâne negativă: Iași, Gorj, Suceava, Timiș, Cluj.
Trebuie punctat faptul că aceste diferențe între vârsta medie la prima naștere și vârsta medie la prima căsătorie (și mai ales diferența negativă, frecvent întâlnită după 2003) se produc pe fondul creșterii ponderii nașterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obținerea vârstei medii la prima căsătorie.
În grupa județelor cu o natalitate ridicată se remarcă de regulă acele județe care au un grad de urbanizare mai scăzut și o pondere a populației tinere mai mare.
Anul trecut s-au înregistrat 128.610 căsătorii, cu 14.682 căsătorii mai puține decât în 2018, scăderea având la bază numărul mai mic de căsătorii înregistrate în mediul urban (cu 14.843 mai puține în 2019 decât în anul 2018).
În mediul rural s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de căsătorii comparativ cu anul precedent, conform analizei hotnews.ro.