Daniel Funeriu face o analiză excelentă cu privire la ce se întâmplă astăzi în societate afirmând că „Viața este, esențialmente, despre discernământ. Cu cât avansezi în viață, cu atât ești chemat să ai discernământ asupra unor spețe din ce în ce mai complexe”.
Din fericire, scrie Daniel Funeriu pe social media, baza de date pe care o ai la o vârstă mai avansată, popular numită experiență, e și ea din ce în ce mai vastă, deci poți să faci alegeri fericite în spețe din ce în ce mai complexe. De aceea oamenii mai educați, adică cei care au baze de date mai vaste, dar și motoare de căutare mai performante, iau decizii mai bune, adică, spus pe scurt, au un discernământ mai dezvoltat, navighează mai bine prin viață. E preferabil să fim conduși de așa oameni.
Cu cât educația e mai slabă, cu atât deciziile luate se bazează pe instincte și nevoi mai primare și nu pe analize complexe
E firesc, așadar, ca oamenii să simtă nevoia unei citiri simplificate a realităților complexe. Religiile și-au îndeplinit foarte bine și rolul de a oferi o citire simplificată a vieții, pe lângă rolul de tămăduitor al sufletului: Cartea Sfântă a oricărei religii, pe lângă filosofia profundă asupra lumii pe care o prezintă, încearcă și să substituie lipsa de capacitate analitică a oamenilor needucați, ajutându-i să discearnă pe baza argumentului ”ăsta e cuvântul Domnului”.
Un astfel de exemplu, simplist, simplu de înțeles, este, pentru musulmani, învățătura de a nu mânca porc. Fiind destul de greu să explici poporului înfometat că porcii sunt purtători de paraziți și creșterea lor distruge mediul în nordul Africii și Asia Minoră, a fost mai simplu să convingi oamenii, spre binele lor, să nu mănânce porc ”pentru că așa scrie în Coran”. Milioane de vieți salvate, probabil...
Cei normali la cap nu suportăm rasismul, dar, tot pentru că suntem normali la cap, nu acceptăm ca lupta împotriva rasismului să fie folosită ca pretext pentru autotdetonarea civilizației noastre
În vâltoarea evenimentelor de acum, mulți oameni simt nevoia unor argumente simple, chei de citire ale realității, care să îi ajute să se poziționeze în una din taberele aparent beligerante. De aici vine și marea confuzie care duce la escrocheria și șantajul sentimental la care oamenii normali la cap sunt supuși: e limpede că toți cei normali la cap nu suportăm rasismul, dar, tot pentru că suntem normali la cap, nu acceptăm ca lupta împotriva rasismului să fie folosită ca pretext pentru autotdetonarea civilizației noastre.
Escrocheria constă în asimilarea tuturor celor care nu vor nici rasism, dar nici statui demolate, nici magazine arse, cărți sau filme interzise, nici haos și anarhie, cu „oameni răi”. Escrocherie care funcționează pentru că cultura noastră creștină ne învață să ne simțim destul de ușor vinovați și să ne căim: e binecunoscut că suntem o cultură a vinovăției.
Și aici intervine, din nou, discernământul:
Recomandările noastre
