Editura Evenimentul si Capital

Secretele lui AB-P, un dandy-escroc care l-a lansat pe Luchian și i-a sprijinit cu bani pe Brâncuși și Arghezi

Autor: | | 0 Comentarii | 4342 Vizualizari

AB-P, Alexandru Bogdan-Pitești, pe numele complet, murea subit într-o zi de 12 mai (1922), în timpul unei convorbiri telefonice. A fost primul mare colecționar, animator și mecena al artei moderne autohtone, înaintea lui K. H. Zambaccian și I. Kalinderu. Din păcate, după moartea sa colecția - imensă - s-a risipit, în urma donației către stat din 1925. Povestea sa însă e nepieritoare.

Alexandru Bogdan-Pitești s-a născut pe 13 iunie 1870 la, desigur, Pitești, în familia unui refugiat aromân din Ioanina. Mistificator al propriei genealogii (se pretindea când coborâtor al boierilor Bogdănești, când fiu nelegitim al domnitorului Alexandru Ioan Cuza) avea bovarisme nobiliare ca și frecventatorii săi Alexandru Macedonski și Mateiu Caragiale - consemnează criticul literar Paul Cernat în legătură cu unul dintre cele mai interesante personaje ale începutului de secol XX.

Boieroaică, muză, apoi soră la Deparazitări

Alexandru Bogdan-Pitești era, totuși, de neam boieresc după mamă (Domnica, numită la fel ca viitoarea soție, o fostă artistă de cabaret cu aspect de garçonne, bisexuală ca și soțul; amantă sporadică a lui Mateiu Caragiale, model pentru nudurile lui Pallady, Ressu și Paciurea, „Mica” a devenit în anii ’50 „tovarășa Bogdan”, soră la serviciul deparazitări din cadrul Spitalului Central bucureștean). Format în atmosfera Parisului decadent, cu studii neterminate de Litere și Medicină la Montpellier și Geneva, colaborator la publicații franco-elvețiene, Bogdan-Pitești a fost implicat în mișcări anarhiste, urmărit de poliție și expulzat. Ar fi contribuit, se pare, și la lansarea Walkiriei wagneriene - apreciază, în continuare, Cernat.

Intim al Decadenței

De remarcat că studentul Alexandru Bogdan-Pitești avea lipici la boema occidentală: „Era prieten cu floarea Decadenței: Barres, Verlaine, Moreas, Maeterlink, Octave Mirabeau, Huysmans și, mai ales, cu Joséphin («Sâr») Péladan, pe care l-a adus într-un turneu de pomină în România. În 1896 a organizat la București, pe model parizian, prima expoziție internațională a artiștilor independenți, căreia i-a scris și manifestul, iar în 1898 - expoziția internațională a Societății de artă «Ileana», fondată împreună cu Ion C. Bacalbașa”. Mai mult: „A prefațat și finanțat, în 1897, volumul de versuri în franceză Bronzes cu care Macedonski a încercat să dea lovitura la Paris. În 1900 patronează prima revistă autohtonă de artă modernă (numită tot Ileana și condusă de același Bacalbașa)”.

Personaj de roman. La propriu!

Alexandru Bogdan-Pitești a fost răsfățat, la rândul lui, de creatorii epocii, dovadă consemnările lui Paul Cernat: „Apare ca personaj în câteva romane ale epocii: Lunatecii și Venin de mai de Ion Vinea, Don Juan, Cocoșatul de Ion Călugăru, Demoniaca al Lucrezziei Karr (1922), dar și în jurnalele lui Gala Galaction și Mateiu Caragiale. Alexandru Bogdan-Pitești era o combinație de escroc sibarit și dandy balcanic, de Alcibiade și Pașadia. Pentru Macedonski și Arghezi a fost sponsor și om providențial (Arghezi îl va evoca, recunoscător, la bătrînețe; evocări admirative i-au mai dedicat Ion Călugăru, B. Fundoianu, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Ion Minulescu, Claudia Millian, Fr. Storck și alții)”.

Colaboraționist în timpul ocupației germane

Marele regret al lui Nicolae Ceausescu, inainte de MOARTE! Nu a apucat: Acum ma TERMINA el

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI