În anii '90, îngenunchea femeile doar cu privirea. Era tânăr, bogat, rafinat şi adora luminile rampei. Şi acum are bani, dar pozează într-un cadru obscur. Îşi alege cu grijă vorbele şi s-a retras în spatele camerei.
Stă într-o vilă cochetă din cartierul rezidenţial de lângă Piaţa Domenii din Bucureşti. În curte are, cum alt fel, un câine mare. E zece dimineaţa şi nu arată deloc ca în imaginile care l-au făcut celebru. E nebărbierit şi îşi târşâie neglijent papucii pe podea. Pe măsuţa din faţa unei plasme uriaşe stau aliniate cinci telecomenzi.
Într-un colţ al livingului zugrăvit în culori închise, ca în "Familia Adams", stau aliniate pe o etajeră o puzderie de sticle, toate începute, cu băuturi fine. Alături, pe jos, mai bine de o duzină de sticle de vin. Pe pereţi atârnă decoraţiuni din ţări exotice. Se aşază cu un picior sub el pe o canapea şi, nonşalant, te priveşte direct în sclere. O privire care a îngenuncheat-o, la propriu, şi pe Mihaela Rădulescu, parte dintr-o galerie selectă de femei frumoase.
De mai bine de doi ani, a ieşit din vizorul mass-mediei. A renunţat la televiziune, la restaurantul pe care îl avea şi la iahtul cu care pleca pe mare. S-a întors la pasiunea sa: filmele. A lansat unul şi mai are două pe ţeavă. În anii '90, presa l-a consacrat ca pe un playboy al vremii. A împlinit 55 de ani, are burtică şi, parafrazându- i titlul cărţii sale, lasă aparenţa că e tot "Singur sub duş". Îl cheamă Dan Chişu. Priorităţile vieţii sale, de artist singur, boem, puriu şi cam acrit sunt altele.
Titlu de coşmar: "Mihaela o suge îngrozitor"
La vederea unor fotografii de acum 15 ani, pe când avea plete şi femeile cădeau ca popicele când le privea, Dan Chişu mormăie în barba nerasă: "Ăla nu sunt io!". Are oftică pe tabloidele care i-au pus în cârcă declaraţii pe care nu le-a făcut sau au fost scoase din contex.
Mai rău, au inventat tot felul de grozăvenii pe seama sa: "Am aflat depre mine că, beat fiind, n-am reuşit să agăţ o gagică şi m-am dus acasă! Am fost la balul caţavencilor cu Rosana şi deja s-a speculat... Păi ne-am despărţit în 2000! Odată, m-a întrebat un reporter ceva de Mihaela şi i-am spus că «Mă sugea, îngrozitor, de energie». Ştiţi ce titlu a apărut: «Mihaela o suge îngrozitor!». Acum am ajuns la vârsta când îmi pot permite să nu mă mai intereseze ce se scrie. Mi-am dat seama că e mai bine şi să nu-ţi pese de nimic! Uitaţi, când simt derapajul către o întrebare demnă de speculat, mă retrag. Am ruginit! Dacă aş mai avea vârsta de acum 20 de ani, m-aş lăsa antrenat. Trăiesc într-o lume, într-o societate în care nonindiferenţa mea mi-a provocat atâtea lucruri care mi-au pricinuit".
"În artă trebuie să fii subiectiv!"
"Am renunţat la emisiunea mea la TV. Când am trecut din spatele camerei în faţa ei eram deja cunoscut. Să renunţi când eşti în vârf de audienţă e o decizie importantă în viaţă. La mine, decizia a fost să fac film! Dar a fost un moment neprielnic...", încearcă Dan Chişu să-şi explice surprinzătoarea alegere care, de doi ani, l-a plasat într-un con de umbră. Spune că în meseria sa nu există prea bătrân sau prea tânăr: "Luciditatea în artă strică! Trebuie să fii subiectiv! Am făcut, deja, trei lungmetraje şi-l aştept pe al patrulea.. şi pe al cincilea. De aia am renunţat la aproape orice apariţie publică".
Celebrul burlac se stârneşte brusc când e întrebat de viaţa personală. "Dacă nu-ţi place să zbori cu avionul, nu zbori. Dar dacă trebuie s-o faci, o faci!Există lucruri pe care le faci, pentru că nu se pot executa altfel... Am zis că nu mă căsătoresc pentru că în mintea mea ideea de cuplu nu se împacă cu cea de viaţă..., de călătorie! Nu era cinstit pentru mine să las o persoană singură!", este sincer şi egoist până la capăt Dan Chişu.
Până şi comentariile pe marginea notoriei sale creaţii beletristice, "Singur sub duş", au ajuns să-l lase rece. "Au speculat pe marginea cărţii oameni care n-au citit-o. Asta a făcut presa, şi oamenii au preluat o imagine. Liiceanu mi-a zis: «Am fost foarte surprins de literatura din cartea ta». Romanul era ficţiune pură. Evident, cu motive de inspiraţie".
Chişu devine filosof: "Sunt anumite acţiuni determinatorii de situaţii, care determină altceva". Apoi, traduce: "Eu, cu sau fără voie, mi-am dat pantalonii jos. Probabil n-am ştiut exact la ce mă refer... E ca în bancul cu vaca. «O vacă e mulsă de un om. În apă se vede invers!». Titlul perfect pentru un tabloid: «Prima vacă care mulge o fată!»".
"La Realitatea vindeam o «conservă»!"
Zice că nu-i este dor deloc de televiziune. Filmele pe care le face îl satisfac. "Am mai şi călătorit. Acum doi ani, cu barca mea, am fost între Sicilia şi Corint. E o bucată de drum când, două zile, nu vezi altceva decât apă în jurul tău... Da' eu sunt doar un «plezirist» cu barca", e modest regizorul. În fapt "barca" e un cutter de 7,78 tone, cu o suprafaţă velică de 75 de metri pătraţi.
"Am vândut-o unui domn din Mangalia. A fost o etapă din viaţa mea", mărturiseşte fără vreo urmă de regret în voce Dan Chişu. Spune că a vândut velierul în pierdere. "Evident că m-a afectat criza. Ar trebui să fii traficant de droguri să spui că nu eşti afectat! Dar nu de asta l-am vândut".
Nu mai are repere în televiziune
Recunoaşte că a câştigat din televiziune foarte mulţi bani: "Foarte multă lume a crezut că am luat bani de la Realitatea... Greşit! Eu vindeam o conservă! Eu căutam sponsorul, iar Realitatea îmi oferea un spaţiu de emisie unde ei vindeau opt-nouă minute de publicitate pe ratingul meu. Am început de la 0.6 şi am ajuns la 1.9. Vârful a fost de 2.3 şi am avut duminici când am bătut Pro-ul şi Antena, da' au fost doar întâmplări. În primul an am investit, apoi am cules roadele", e modest, sau nu, fostul realizator TV.
Când vine vorba de fosta sa emisiune de cultură culinară de la postul lui Vîntu, Dan Chişu o ia din preistorie: "Scopul principal pentru care Homo Erectus a părăsit Africa a fost mâncarea. Dorinţa principală a noastră este hrana şi reproducerea. Trei evenimente esenţiale în viaţă: naşterea, nunta şi înmormântarea. Toate urmate de o masă. Zilnic, trei mese pe zi!".
Chişu îşi mângâie tandru abdomenul: "În afară de Radu Anton Roman nimeni n-a mai făcut o emisiune culinară reală. Eu am făcut "Arhivele gustului" pentru că voiam să-mi arăt uimirea... Restaurantul l-am închis tot ca pe o chestiune de prioritate. Dacă te desparţi de nevastă, nu te duci s-o vezi la două săptămâni. Înseamnă că nu ai divorţat! Eu nu mai am repere în televiziune şi de aia nu mai fac televiziune. E dreptul fiecăruia de a analiza şi de a reanaliza. E mai important să te răzgândeşti decât să gândeşti!".
"Traseul de la «nimeni» la vedetă este surprinzător!"
Sărim la altceva. "O emisiune pe gheţarul din Ushuaia poate să coste şi 25.000 de euro. Important e să fie văzută", îşi aminteşte actorul, regizorul şi realizatorul TV Dan Chişu. "Acum, televiziunile sunt pline cu tot felul de impostori. Traseul de la «nimeni» la vedetă este surprinzător. Nu cred că poţi ajunge vedetă TV fiindcă doar exişti şi asişti", are o frustrare nemărturisită Dan Chişu, când vine vorba de Bianca Drăguşanu, «asistenta» lui Dan Capatos.
"Totuşi, e greu să faci o emisiune ca a lui Capatos", recunoaşte fostul teleast reîntors la dragostea dintâi: Cinemaul. "Acum am terminat de filmat al treilea film, cu titlul de lucru «Iluzia». Da' va fi altul. Primul s-a numit: «Pac! Eşti mort» şi a ieşit altul (n.r. - WebSiteStory). «Ursul», cel de-al doilea, va fi lansat în martie, după ce toate evenimentele principale din cinematografie se vor fi consumat".
Îi place comedia
Cineastul "târziu" e de acord că filmele româneşti din ultima vreme au fost bine primite în străinătate. "Dar important e să meargă şi aici. Filmele americane merg excelent că sunt bine promovate. Cele româneşti, după o săptămână, sunt marginalizate. Le mai găseşti în cinematografele din malluri la ore imposibile: 12.00, 14.00, 18.00... Cine se duce la film la orele alea!? CNC-ul trebuia să le impună cinematografelor din malluri promovarea filmelor româneşti! E inadmisibil să vezi afişele filmelor româneşti numai în locuri ascunse! Să le cauţi...", e frustrat, din nou, pe bună dreptate, Dan Chişu.
Ultimele filme româneşti i-au stârnit interesul: "Mi-au plăcut: «Morgen», «Medalia de onoare», «Marţi, după Crăciun», «Eu când vreau să fluier, fluier!», da' nu e genul de cinema pe care l-aş face eu. Îmi place comedia mult mai mult. «Ursul» e o comedie, da' publicul va stabili asta", este realist Dan Chişu.
"Dacă dai pe Google, 80% din mine e mâncare!"
Tot despre cinema şi filme vrea să vorbească: "Cinemaul nu-l poţi vedea pe net sau la televizor. E făcut pentru sală. Dacă vezi un film în care conceptul e foarte puternic şi un cadru e mai lung, schimbi şi pleci! Dacă eşti în sală, rămâi şi înţelegi de ce... Lumea e superficială şi nu mai ajunge la emoţie!", trasează graniţa între cei care văd filme descărcate de pe internet şi cinefilii adevăraţi.
Un alt regret pe care îl are fostul playboy al anilor '90 e legat de vizibilitatea sa pe net: "Am făcut 20 de festivaluri de film şi nu se mai spune nimic de ele! În schimb, după trei ani de emisiuni culinare, dacă dai pe Google, 80% din referinţele despre mine sunt despre mâncare!". De mai bine de doi ani, Dan Chişu s-a băgat într-o carapace improprie personalităţii sale, aşa cum o percepe publicul, egoistă şi misogină. Dar, interesantă. Carapacea şi interiorul.
WEBSITESTORY
Despre adolescenţă, exhibare şi răzbunare
Debutul regizoral în lungmetraj al lui Dan Chiş a avut ca titlu de lucru "Pac! Eşti mort" şi a fost realizat independent, în Bucureşti.
Este un film de răzbunare şi, totodată, o comedie neagră despre generaţia YouTube şi Facebook.
Protagonista Laura (Crina Semciuc) e o adolescentă în conflict cu părinţii, care petrece o noapte într-un club, cu alcool şi droguri, alături de cea mai bună prietenă a sa, Mira (Diana Gurscă).
Dimineaţa, Laura află că Mira a murit şi decide să se răzbune pe interlopul responsabil (Oreste). Dan Chişu foloseşte false clipuri gen YouTube şi momente de stand-up comedy, în încercarea de a da autenticitate filmului.
În roluri episodice apar actori cunoscuţi, precum Şerban Ionescu (un portar de noapte), Florin Piersic Jr. (un traficant de arme) şi Dragoş Bucur (un patron de gheretă). WebSiteStory nu este un film de festival (deşi a trecut prin patru festivaluri internaţionale) şi poate prinde doar la publicul urban tânăr din România. (Mihai Fulger, critic de film)
DECLARAŢII
DAN CHIŞU, regizor:
- "După ce înveţi să găteşti, îţi dai seama cât de greu e să faci mâncare proastă. Eu la început nu înţelegeam ce făceam. Acum, gătesc excepţional doar pentru mine!"
- "Papila nu e educată! N-a fost dusă la şcoală. Am avut ocazia să cunosc zece dintre cei mai mari «chef»-i din lume! La noi, pe timpuri, când copilul nu învăţa bine ere trimis la şcoala de bucătari!"
- "Dacă vezi un film, acasă, în care conceptul e foarte puternic şi un cadru e mai lung, schimbi şi pleci! Dacă eşti în sală, rămâi şi înţelegi de ce... Lumea e superficială şi nu mai ajunge la emoţie."
- "Dacă n-o să mai am repere în film, voi renunţa. Dacă îmi pierd reperele în ţară, voi pleca."