Experta în resurse umane şi consultanţă Oána Forţu crede că, pentru a reuşi, nu este suficient să vrei. Trebuie să-ţi mai dai şi interesul.
Angajaţii români ar trebui să înveţe să se adapteze schimbărilor şi să nu se mai complacă în situaţiile de care se plâng. Aşa consideră specialista în resurse umane Oána Forţu. Ea le recomandă maturilor să nu le fie ruşine să înveţe continuu, iar tinerilor să nu mai facă mastere imediat după terminarea facultăţii, ci la un interval de la absolvire, după ce au înţeles ce vor de la viaţă. Cum poate fi descris angajatul român, în comparaţie cu cel din alte ţări din Europa? Este câteodată ancorat în tradiţie, într-o zonă de confort. Nu-i plac surprizele, iar flexibilitatea nu este o trăsătură des întâlnită. Nu prea se expune riscurilor, schimbărilor. Uneori se complace în situaţii nu neapărat satisfăcătoare în ceea ce priveşte locul de muncă: reuşeşte să stea într-un job şi şase ani şi să se plângă constant despre jobul respectiv! În schimb, adesea este creativ, poate ar trebui să fie şi puţin mai mult orientat către rezultate. „Mai puţină invidie ar adăuga valoare vieţii“ Ce ar trebui să schimbe angajatul român? Cred că trebuie să depună un efort pentru a se adapta la schimbările inerente de pe piaţa muncii. Şi mai trebuie să înţeleagă faptul că există o multitudine de alegeri. Practic, trebuie să lucrezi pentru că doreşti, nu pentru că îţi impui o conduită forţată. Mulţi tineri fac un master imediat după facultate, neavând idee ce doresc să facă în viaţă, la fel cum aplică pentru o companie şi nu ştiu ce reprezintă acest lucru. Cei mai maturi trebuie să investească în ei, să urmeze cursuri, să nu le fie ruşine să înveţe. Şi, mai ales, trebuie să accepte efortul (dacă este necesar) să facă tranziţia de la un domeniu la altul. Şi mai puţină invidie ar adăuga valoare vieţii. „Românul are nevoie de acel «mulţumesc» cotidian“
Ce-i motivează pe salariaţii români? Sistemele de bonusare şi compensaţie sunt limitative, aşa că trebuie să construim relaţii şi să recunoaştem în alte moduri valoarea fiecărui individ. Poate fi orice: de la posibilitatea de a lucra de acasă până la vacanţe plătite peste cele impuse legal prin contract, sistem medical de asigurare pentru familie, servicii pentru copii, susţinere pentru credite. Este important să se recunoască performanţa. Românul are nevoie de acel „mulţumesc“ cotidian. „Un interviu este ca un scăunaş cu trei picioare“
Cum caracterizaţi pretenţiile salariale ale tinerilor, în comparaţie cu ce pot să ofere? Un interviu este ca un scăunaş cu trei picioare: te vede recrutorul, apoi managerul şi după aceea poate încă o persoană. Important este ca tinerii să se concentreze să obţină informaţii şi să discute despre companie, să lase oferta să vină dinspre aceasta. Să vorbească despre jobul respectiv, nu despre posibilităţi de avansare. Să ia în considerare ce are compania de oferit, în afară de recompensele vizibile. Munceşte ca şi cum ai fi partener la firmă!
Cât de mult contează şcoala, notele, diplomele? Există o diferenţă între realizări profesionale şi ceea ce se cheamă referinţe, aptitudini, background. Când eşti la început de drum, notele bune, faptul că ai studiat şi ai excelat la universitate te ajută. Dar pe măsură ce înaintezi şi capeţi experienţă, aceasta este relevantă. Munca aduce succesul? Da. Există aspecte emoţionale, şansă, însă dacă munceşti pentru compania respectivă ca pentru tine însuţi, ca şi cum ai fi un partener, cred sincer că da. CARTE DE VIZITĂ > Oána Forţu are experienţă de aproape 15 ani, a lucrat în Anglia, Italia, Dubai şi România, ca director de resurse umane, director de inovaţie şi apoi consultant, pentru firme ca Saatchi and Saatchi, Franklin Mint, LGE, Ernst & Young, Santini, Indoor.
> Cu pregătire academică în psihologie, susţine conferinţe şi workshopuri demonstrative peste tot în lume.
> Are un MBA la Bradford University.
> În prezent este VP project management pentru compania de consultanţă Poweron Global.