Cea mai frumoasă sală de spectacole din Capitală, "Tinerimea Română", va găzdui, de la 25 septembrie, şi un cinematograf de weekend, cu filme de artă şi fără popcorn.

Un cinematograf în care nu contează bugetul filmului proiectat, ci valoarea lui de experiment. Un loc în care profitul vine pe locul doi după artă şi în care tinerii se pot exprima creativ în faţa celor avizaţi să le conteste sau să le aprecieze munca. Un cinematograf cum nu mai există în Bucureşti într-o sală frumoasă. Poate cea mai frumoasă destinată unor astfel de activităţi.

„Eurocinema“ Tinerimea Română se pregăteşte să-şi primească spectatorii pe 25 septembrie. Îi aşteaptă pe cei care gustă filmele independente, filmele nepopulare, care nu sunt în box-office, dar care ar putea fi adevă rate capodopere. Iar pentru că omul cu ideea şi proiectul, Constantin Fugaşin, vrea să dezvolte apetitul pentru cinema al tinerilor spectatori, în planuri sunt şi matinee gratuite pentru copii şi familii.

Weekenduri altfel decât la mall

Pentru cei mai mulţi dintre cinefili, o seară în oraş la film înseamnă popcorn, gălăgie, coadă la bilete şi un ecran mare, cu scaune comode şi eventuale discuţii după, cu prietenii care au văzut şi ei filmul, dar la calculator.

De la 25 septembrie, în peisajul bucureştean apare un nou loc: cel în care filmele proiectate nu pot fi găsite pe internet. Doar dacă nu cumva sunteţi prieteni sau colegi cu regizorul ori scenaristul.

Tinerii din nou val românesc au un spaţiu în care munca lor va fi luată la vorbă de cineaşti, critici de specialitate, spectatori şi colegi. Vor fi încurajaţi sau descurajaţi, dar măcar vor avea unde să iasă în lume.

În fiecare vineri, sâmbătă şi duminică, de la ora 20.00, puteţi vedea, cu 10 lei, în premieră, un film producţie independentă, în special din România şi Europa, iar apoi să vă spuneţi părerea. În aceleaşi zile, de la ora 18.00, aveţi un grupaj de filme scurte, documentare sau experimentale, iar joia, de la ora 20.00, o avanpremieră. În restul săptămânii, sala va găzdui, în continuare, programele artistice ale Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română.  

Comentarii la cutie

„Trebuie să existe un astfel de loc, în care spectatorilor să li se prezinte şi să li se propună filme din noul val al cinematografiei româneşti“, spune Fugaşin. În spatele lui stă o sală superbă, care imită, pe înălţime, celebra Scala din Milano. Proaspăt renovată, sala de la primul etaj al clădirii care adăposteşte Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, dar şi barul XO Piano Café, promite aproximativ 150 de locuri cu vizibilitate bună la ecranul pe care se vor proiecta lungmetraje, documentare, filme experimentale. La matineu, intrarea va fi liberă, dar la ieşire vă vor aştepta două urne: în cea cu „Ţi-a plăcut? Dă un leu pentru filmul tău“ vă puteţi exprima sau nu în bani aprecierea faţă de munca celor pe care i-aţi văzut, iar în cea pentru nemulţ umiţi vă sunt aşteptate sfaturile, sugestiile şi propunerile pentru mai departe.

ISTORIC De 73 de ani, vizavi de „Bulandra“

Prima femeie arhitect din România, Virginia Haret-Andreescu, a pus creionul la treabă pentru Tinerimea Română. Din fructele muncii ei a ieşit sediul din strada Johann Gutenberg: Palatul Societăţii Tinerimea Română. Terenul pe care se află acum clădirea a intrat în posesia Tinerimii Române în 1912, iar pe 25 mai 1924 a fost pusă piatra de temelie a clădirii din str. Gutenberg. Clădirea a fost finalizată, din motive financiare, abia în 1935, când a fost inaugurată de Nicolae Iorga. Locul s-a transformat în săli de repetiţie pentru ansamblurile societăţii, formată din tineri artişti ai vremii, şi şi-a păstrat destinaţia zeci de ani la rând, până în zilele noastre.