Un nou cutremur a avut loc în România. Seismul s-a produs la ora 10.39 și a avut o intensitate de 4, 2 grade pe scara Richter.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat că seismul a fost resimţit în mai multe orașe din țară.
„În ziua de 16 Iulie 2022, la ora 10:39:21 (ora locală a României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 5km. Intensitate: III. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 98km NV de Craiova, 102km SV de Sibiu, 128km V de Pitesti, 175km SE de Timisoara, 185km S de Cluj-Napoca, 192km V de Brasov, 193km SE de Arad, 216km V de Ploiesti, 224km E de Belgrade, 227km NE de Nis ”, a transmis Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Inițial, INCDFP a anunțat că seismul a avut lic în Transilvania.
Val de cutremure în luna iulie
Ultimul cutremur s-a produs în România miercuri, 13 iulie. Seismul, cu magnitudinea de 3,9 pe Richer, s-a produs la ora locală 12:07, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău.
Cutremurul s-a înregistrat la adâncimea de 20 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 82 km vest de Brăila, 85 km vest de Galaţi, 91 km nord-est de Ploieşti, 108 km est de Braşov, 125 km sud de Bacău şi 130 km nord-est de Bucureşti.
În luna iulie a acestui an, în România au avut loc opt cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,4 şi 4,1 pe Richter.
Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonică fost resimţită şi la Bucureşti.
Ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur puternic, ca cel din 1977
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2022 arată un dezatru total în cazul producerii unui cutremur similar cu cel din 1977. Și atunci cele mai multe victime au fost în Capitală.
În București sunt 400 de clădiri cosntruite înainte de 1925 și care sunt cam șubrede. Un alt pericol este reprezentat de rețeaua de gaze naturale. În plus spitalele nu ar putea face față numărului mare de victime.
„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară.
Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani“, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022.
Mii de morți
Realizatorii planului de analiză au luat în calcul două scenarii pentru București. Dacă un cutremur similar cu cel din 1977 s-ar produce la ora 21.00, în clădirile catalogate cu risc seismic s-au afla 450.000 de persoane. Analiza arată că peste 95.000 de persoane ar rămâne blocate. Dintre acestea, peste 6.500 de persoane ar muri și alte 16.000 ar fi rănite. În spitalele din București ar ajunge 10.500 de persoane.
Cei de al doilea scenariu presupune că seismul s-au produce la ora 13.00. În acest caz numărul victimelor s-ar reduce la jumătate, deoarece mulți dintre oameni nu s-ar afla în clădirile cu risc de prăbușire.
Cutremurul din 1977 a rămas în memoria românilor cel mai mare dezastru de după 1945. Seismul, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter a făcut aproape 1.570 de victime, cele mai multe fiind în București, respctiv 1.390. De asemenea, 33 de clădiri clădiri înalte, majoritatea în centrul Capitalei, s-au prăbușit.