În opinia Curții, deși acțiunile întreprinse de UE au condus la unele progrese, în special în ceea ce privește sănătatea animală, există puține dovezi care să ateste faptul că impactul rezistenței la antimicrobiene asupra sănătății s-a redus.

Rezistența la antimicrobiene (RAM) apare atunci când microbii, cum ar fi bacterii, viruși, paraziți sau ciuperci, dezvoltă rezistență la medicamente care asigurau anterior un tratament eficace. Aproximativ 33 000 de oameni mor în fiecare an în UE ca urmare a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la medicamente și, de asemenea, acest lucru implică, la nivel economic, costuri în valoare de 1,5 miliarde de euro din cauza costurilor suplimentare cu asistența medicală și a pierderilor de productivitate. Combaterea bacteriilor multirezistente este complicată și necesită o abordare integrată în ceea ce privește sănătatea umană, sănătatea animalelor și mediul, potrivit principiului „o singură sănătate” (One Health).

Curtea a evaluat gestionarea principalelor activități și resurse ale Comisiei Europene și ale agențiilor UE pentru reducerea RAM. Aceasta a examinat sprijinul acordat de Comisie pentru răspunsul statelor membre în conformitate cu principiul „o singură sănătate” și contribuția Comisiei la promovarea utilizării prudente a antimicrobienelor la animale. De asemenea, Curtea a analizat sprijinul acordat de UE pentru cercetarea în domeniul RAM.

Rezistența la antimicrobiene reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport„Chiar dacă s-au înregistrat progrese în domeniul sănătății animale, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, trebuie să își intensifice și mai mult eforturile pentru a combate această amenințare în creștere.”

Curtea a ajuns la concluzia că sprijinul acordat de UE pentru consolidarea aplicării de către statele membre a principiului „o singură sănătate” pentru a combate RAM a fost valoros. În special, acesta a contribuit la adoptarea unor decizii de politică în cunoștință de cauză și a facilitat cooperarea și schimbul de experiență între statele membre. Curtea arată însă că există potențial pentru realizarea mai multor sinergii care să sprijine combaterea RAM, prin investiții țintite și rentabile. De asemenea, aceasta evidențiază unele lacune la nivelul monitorizării progreselor și al supravegherii infecțiilor asociate asistenței medicale, ceea ce este probabil să încetinească acțiunile de combatere a RAM. Curtea consideră, de asemenea, că datele științifice privind apariția și răspândirea RAM în mediu rămân insuficiente.

Curtea a constatat că, deși progresele erau inegale, utilizarea antimicrobienelor de uz veterinar devenise mai prudentă în majoritatea statelor membre ale UE. Acesta este un factor esențial în combaterea RAM. Cu toate acestea, în opinia Curții, utilizarea anumitor antimicrobiene se situează în continuare la un nivel prea ridicat. Noile norme ale UE privind produsele medicinale veterinare și furajele medicamentate abordează unele dintre deficiențele cunoscute. Rămân însă câteva probleme, cum ar fi dificultățile întâmpinate de statele membre în colectarea datelor și lacunele în monitorizarea bacteriilor rezistente prezente în alimente și la animale. În opinia Curții, viitoarea politică agricolă comună oferă posibilitatea de a continua consolidarea cadrului UE pentru combaterea bacteriilor multirezistente.

Bugetul UE constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor în cercetarea în domeniul RAM. Până în prezent însă nu s-a realizat niciun progres decisiv în dezvoltarea de noi clase de antimicrobiene. În plus, Curtea arată că Comisia nu a efectuat o evaluare exhaustivă a sprijinului pe care l-a acordat pentru cercetare în acest domeniu (care reprezintă peste 99 % din bugetul consacrat de UE pentru RAM). În sfârșit, disfuncționalitățile pieței care descurajează cercetarea privind combaterea RAM în sectorul privat nu au fost încă remediate în mod adecvat prin inițiative concrete ale UE.

Pe baza constatărilor sale, Curtea a formulat o serie de recomandări menite să îmbunătățească răspunsul UE la RAM, în special prin:

  • consolidarea sprijinului acordat statelor membre;
  • promovarea utilizării prudente a antimicrobienelor de uz veterinar și o mai bună monitorizare a RAM și
  • consolidarea la nivelul UE a strategiilor de stimulare a cercetării în domeniul rezistenței la antimicrobiene.

 

 RAM reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății, a dezvoltării și a securității alimentare la nivel mondial. În cele din urmă, combaterea RAM constă în două provocări principale: asigurarea unei utilizări mai prudente și mai eficiente a antimicrobienelor existente și descoperirea și punerea la dispoziție de antimicrobiene noi, prin activități de cercetare și dezvoltare.

În 2017, în urma Planului de acțiune mondial al Organizației Mondiale a Sănătății, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM), care conține acțiuni în domeniul sănătății umane, în cel al sănătății animale și în domeniul mediului.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică.

 

Te-ar putea interesa și: