Cum vede Mugur Isărescu economia României după criză: Se vor face mai multe autostrăzi cu deficit structural 0,5% decât s-au făcut cu un deficit mai mare

Există trei linii prin care structura economiei româneşti şi, în special, cea a sistemului financiar local se va modifica în urma crizei datoriilor suverane şi a rezolvării care ar putea fi găsită de căter liderii europeni, a declarat astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, în cadrul unei prezentări făcute la BNR.

"Să vedeţi că se vor face autostrăzi cu deficit structural 0,5% mai multe decât s-au făcut cu un deficit structural mai mare în anii în care banii s-au dus în cu totul altă parte", a spus Isărescu.

"În primul rând, vom căpăta în şi mai mare măsură în România trăsături ale sistemului european", a mai precizat guvernatorul băncii centrale.

Potrivit acestuia, în prezent, sistemul financiar european depinde de Anglia şi de atitudinea pe care această ţară o va adopta în cele din urmă în privinţa tratatului european. "Să vedem unde duce această scindare. Cert este că caracteristicile sistemului bancar vor fi în viitor cele ale Europei continentale", a precizat Mugur Isărescu.

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB, 0-0. Campioana României, un rezultat cu bătaie spre primăvara europeană

Zodiile care își găsesc marea dragoste la finalul anului. Viața lor se va schimba radical

Creşterea sustenabilă se bazează pe productivitate

În al doilea rând, oficialul BNR a spus că foarte important va fi modelul de creştere economică pe care îl vor adopta ţările după criză. "Europa este convinsă că o creştere economică sustenabilă este cea bazată pe productivitate", a spus Isărescu. În opinia sa, pentru a creşte productivitatea, este nevoie de mai multă muncă, mai multă rigoare, chiar de o "rigoare teutonică".

"Focul de paie electoral, când creşte se consumul ca să ai unul-doi ani de creştere economică" nu poate asigura o creştere economică sustenabilă, a lăsat să se înţeleagă guvernatorul BNR. Acesta a spus, însă, că în România s-au pierdut alegeri de către guvernele care au încercat să imprime o creştere economică bazată pe exporturi, aşa cum s-a întâmplat în anul 2000.

Un al treilea aspect al pieţei de după trecerea crizei va fi o mai mare atenţie acordată deficitului structural care, conform noilor reglementări ce apar la nivel european, ar trebui să fie de 0,5% din PIB, în perioade de creştere economică. În trecut, a reamintit Isărescu, deficitul structural a fost foarte decorelat de cel bugetar, astfel, în 2007, când deficitul fiscal era de 2% din PIB, cel structural era de 5% din PIB, iar în 2008, când România a încheiat anul cu un deficit fiscal de 5%, cel structural era de 9%.

CITIŢI ŞI:

• Băsescu: Deficitul structural va putea fi de maxim 0,5% din PIB