Evenimentul Zilei > Economie > Cum vede Mugur Isărescu economia României după criză: Se vor face mai multe autostrăzi cu deficit structural 0,5% decât s-au făcut cu un deficit mai mare
Cum vede Mugur Isărescu economia României după criză: Se vor face mai multe autostrăzi cu deficit structural 0,5% decât s-au făcut cu un deficit mai mare

Cum vede Mugur Isărescu economia României după criză: Se vor face mai multe autostrăzi cu deficit structural 0,5% decât s-au făcut cu un deficit mai mare

Există trei linii prin care structura economiei româneşti şi, în special, cea a sistemului financiar local se va modifica în urma crizei datoriilor suverane şi a rezolvării care ar putea fi găsită de căter liderii europeni, a declarat astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, în cadrul unei prezentări făcute la BNR.

"Să vedeţi că se vor face autostrăzi cu deficit structural 0,5% mai multe decât s-au făcut cu un deficit structural mai mare în anii în care banii s-au dus în cu totul altă parte", a spus Isărescu.

"În primul rând, vom căpăta în şi mai mare măsură în România trăsături ale sistemului european", a mai precizat guvernatorul băncii centrale.

Potrivit acestuia, în prezent, sistemul financiar european depinde de Anglia şi de atitudinea pe care această ţară o va adopta în cele din urmă în privinţa tratatului european. "Să vedem unde duce această scindare. Cert este că caracteristicile sistemului bancar vor fi în viitor cele ale Europei continentale", a precizat Mugur Isărescu.

Creşterea sustenabilă se bazează pe productivitate

În al doilea rând, oficialul BNR a spus că foarte important va fi modelul de creştere economică pe care îl vor adopta ţările după criză. "Europa este convinsă că o creştere economică sustenabilă este cea bazată pe productivitate", a spus Isărescu. În opinia sa, pentru a creşte productivitatea, este nevoie de mai multă muncă, mai multă rigoare, chiar de o "rigoare teutonică".

"Focul de paie electoral, când creşte se consumul ca să ai unul-doi ani de creştere economică" nu poate asigura o creştere economică sustenabilă, a lăsat să se înţeleagă guvernatorul BNR. Acesta a spus, însă, că în România s-au pierdut alegeri de către guvernele care au încercat să imprime o creştere economică bazată pe exporturi, aşa cum s-a întâmplat în anul 2000.

Un al treilea aspect al pieţei de după trecerea crizei va fi o mai mare atenţie acordată deficitului structural care, conform noilor reglementări ce apar la nivel european, ar trebui să fie de 0,5% din PIB, în perioade de creştere economică. În trecut, a reamintit Isărescu, deficitul structural a fost foarte decorelat de cel bugetar, astfel, în 2007, când deficitul fiscal era de 2% din PIB, cel structural era de 5% din PIB, iar în 2008, când România a încheiat anul cu un deficit fiscal de 5%, cel structural era de 9%.

CITIŢI ŞI:

  • Băsescu: Deficitul structural va putea fi de maxim 0,5% din PIB
Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: