Economie
Cum se poate trăi în România cu un salariu minim timp de o lună. Date surprinzătoare despre țara noastră
Conform unui studiu făcut la nivel european, nivelul salarizării a crescut foarte mult în România, timp de un deceniu. Dar, deloc surprinzător, țara noastră este departe de nivelul existent în statele din vârful ierarhiei.
România are cele mai mici prețuri la cereale, băuturi non-alcoolice, legume și fructe din Uniunea Europeană, iar la restul categoriilor, prețurile sunt ceva mai accesibile decât cele din Bulgaria și Polonia.
Ce evoluție au avut prețurile în România, comparativ cu Uniunea Europeană
La noi în țară carnea este cu 40% mai ieftină decât media care există în UE, iar fructele, legumele, cartofii și pâinea sunt cu 50% mai ieftine. Pentru absolut orice fel de activitate ce implică bani, România și Bulgaria sunt cele mai ieftine din întreg spațiul UE. În România, prețurile pentru mâncare sunt cu 35% mai ieftine activitățile de recreere cu 43%, hotelurile, abonamentele de telecomunicații și transportul cu 50% decât media europeană.
Costurile pentru chirii, întreținere, reparații, apă, electricitate, canalizare, gaz și alte utilități domestice sunt cu 60% mai ieftine decât media UE, conform unei analize făcute de siteul infofinanciar.ro.
Ne puteți urmări și pe Google News
Într-un deceniu, între 2010 și 2020, salariul minim pe economie din România a urcat de la 140 de euro pe lună la 460. Este cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, iar pe locul al 2-lea se clasează bulgarii, cu o evoluție de la 120 de euro la 310. În prezent, cel mai mare salariu minim îl au luxemburghezii, cu peste 2.100 de euro pe lună. Întrebarea este – un salariat minim din România, cu un salariat minim din Bulgaria, și un salariat minim din Luxemburg, trăiesc la fel? Evident, răspunsul îl știm și ne e nefavorabil.
Ce arată studiul Euofound
Conform datelor publicate de Eurofound, „Salariile minime din majoritatea țărilor (n.r. - europene) rămân sub 60% sau chiar sub 50% din salariile medii. Aceasta este situația în special în statele membre centrale și estice, care au început de la niveluri relative foarte scăzute la începutul mileniului și continuă să aibă ținte de aproximativ sau sub 50% în reglementările privind salariul minim”, iar acest lucru este o problemă majoră pentru lucrătorii de rând, după cum mai menționează sursa citată.
Același studiu relevă și faptul că 7 din 10 lucrători cu salarii minime raportează cel puțin o dificultate în satisfacerea necesităților – acest fapt ne arată că salariul minim este ceea ce este, peste tot în Europa. Însă, în realitate, salariul minim din Bulgaria nu îți oferă o calitate a vieții la fel de bună cu cel din Suedia, iar studiul a observat fix acest lucru: „Mai puțin de 10 % din lucrătorii cu salarii minime din Danemarca, Finlanda, Germania și Suedia consideră că au dificultăți mari sau foarte mari; comparativ cu 50 % până la 60 % în Bulgaria, Croația și Cipru și 80 % în Grecia”.
Recomandările noastre
