Cum se explică isteria H&M

Cum se explică isteria H&M

Tinerii preocupaţi de modă, dar cu bani puţini şi-au dat coate să prindă haine la magazinele H&M tot weekendul. Psihologii şi sociologii au explicaţii pentru isteria adusă de marca suedeză.

Marea aşteptare luase sfârşit, sâmbătă, în mall, unde coada la H&M nu se mai întindea chiar până la Zara, aşa cum se întâmplase zilele trecute, deşi mulţimea nu se mutase în totalitate la Unirea. Încă se intra în reprize: câte 30 odată, astfel încât în magazin să nu fie mai mult de o sută de clienţi.

Atracţia surprinzătoare pentru magazinele recent inaugurate în România şi devenite peste noapte "templul" cumpărăturilor e strâns legată de veniturile celor care le trec pragul, "de şansa de a alege primul, de a nu pierde ocazia".

Probezi "după ochi" şi returnezi în trei zile

Ne puteți urmări și pe Google News

De cum intri în magazin, îţi dai seama că şi aici e ca în trafic: răzbeşte cine poate. Dacă "nu te bagi", pleci cu mâna goală. După ce mă învârt puţin în cerc şi reuşesc să fac slalom printre angajaţi grăbiţi şi cu braţele pline de haine şi printre puştoaice de liceu, cu sacoşe umplute până la refuz, aleg câteva cămăşi şi pornesc în căutarea pantofilor.

Magazinul şomează cu desăvârşire la capitolul încălţăminte: doar câteva perechi de tenişi din pânză, "espadrilele copilăriei" într-o largă paletă de culori, şi sandale cu talpă ortopedică de-o şchioapă, nici prea înaltă, nici prea joasă. Plusuri sunt la capitolul sacouri, rochii vaporoase de vară, rochii din mătase, satinate. Preţurile sunt rezonabile şi variază în funcţie de materiale şi croială.

De exemplu, cămăşi găseşti şi la 40 de lei, dar şi la 100 de lei (articole din bumbac superior sau mătase). La sacouri, preţurile merg între 100 de lei şi 200 de lei, în funcţie de croială. Rochiile din bumbac "străveziu" încep de la 60 de lei şi urcă la 160 de lei, iar bluzele, de la 40 de lei la 100 plus. Cât despre articolele bărbăteşti, "singurele care merită sunt sacourile şi cămăşile. 200 de lei sacourile, 100 de lei cămăşile", aşa cum spun mai toţi cei care se grăbesc printre standuri.

Sacourile şi bluzele erau şi cel mai "uşor" de cumpărat. "Le pui pe tine şi îţi dai seama dacă-ţi vin sau nu. Doar nu vrei să-aştepţi la coada aia îngrozitoare de la cabine", se sfătuiau fetele. Pentru "a evita însă aglomeraţia la cabinele de probă, trebuie să ştiţi că produsele se pot returna în trei zile de la data achiziţionării, pe baza bonului fiscal", era sunetul liniştitor care răsuna din când în când în magazin şi te făcea să renunţi la a mai proba ceva.

"Au prins şansa de a pune mâna pe haine văzute la alţii"

Atracţia "H&M" nu are neapărat legătură cu spiritului comunist. Astfel de practici se întâlnesc şi în ţări cu lungă tradiţie democratică, cum este America. "Comportamentul celor care dau năvală la deschideri de magazine, reduceri etc. nu are legătură cu ecourile comunismului. Dacă urmărim şi ţările care nu au cunoscut comunismul se regăsesc manifestări similare. Este vorba de nevoia de a dobândi, de şansa de a alege primul, de a nu pierde ocazia. Oamenii sunt preocupaţi de nou şi copiază comportamentul celorlalţi. Dacă X merge şi eu îl apreciez, vreau şi eu să fiu ca el şi mă duc şi particip", este explicaţia psihologului Keren Rosner.

Reclamele i-au atras ca un magnet pe tinerii preocupaţi de modă, dar nu foarte groşi la pungă. "Dacă ne uităm la vârsta celor prezenţi acolo, la nivelul educaţional, vom observa că sunt majoritatea tineri, cu pregătire medie, preocupaţi de noutăţile vestimentare, dar care dispun de venituri scăzute. O importanţă covârşitoare o au şi reclamele, care creează aşteptări înalte şi curiozitate crescute. Dacă este vorba de produse care deja sunt cunoscute din vizitele prin alte ţări, se adaugă şi dorinţa de a avea produsele de firmă pe care le-ai admirat la cineva şi pe care ţi le-ai dorit", mai spune psihologul. Visul românesc

De cealaltă parte, reprezentanţii mult-vânatei companii au propria explicaţie cu privire la succesul fulminant pe care l-au înregistrat în aceste prime două zile de la lansare.

"Am fost întâmpinaţi cu braţele deschise de clienţii noştri din România, care de acum pot cumpăra modă de calitate la cel mai bun preţ în H&M", ne-a spus Carlos Duarte, Country Manager H&M România. Cu toate acestea, cifrele vânzărilor din acest weekend nu sunt făcute publice – compania este cotată la bursă, aşa că totul va fi făcut public în mod oficial, la nivel global în bilanţul anual.

În ceea ce priveşte succesul, aceştia îl privesc ca rezultat al unui vis devenit realitate pentru fanii bransului care aşteptau sosirea  lui în România de mai mult timp. (Alina Dan)

Încă avem cultura cozii

Sociologul Alfred Bulai crede că, după Revoluţie, românii "erau mai naivi şi expuşi unor astfel de acţiuni" de marketing, însă entuziasmul s-a mai estompat. Totuşi, un cadou oferit de companie creează un gen de presiune socială şi în acelaşi timp atrage clienţi. "Doar 100 de oameni au primit cadou la deschiderea magazinului, dar restul 1.000 au sperat".

Cei dispuşi să participe la evenimente de acest gen au venituri destul de mici: "Coada e preferată de oameni care se bucură de orice tip de reducere şi care sunt dispuşi să facă un efort pentru aceasta. Există şi o minoritate de oameni legaţi de modă pe care o presiune culturală îi face să se mândrească că au fost la deschidere, dar cei mai mulţi merg pentru reduceri". Acelaşi lucru se întâmplă şi în străinătate, doar că românii se mulţumesc cu recompense mai mici. (A contribuit Mădălina Piloff)