Pe un deal din apropierea oraşului Agnita, judeţul Sibiu, a fost amplasat un monument exact în locul care reprezintă centrul geografic al României.
La mijlocul drumului dintre orăşelul Agnita şi comuna Merghindeal, în vârful unui deal, e centrul geografic al României. Bizar este faptul că monumentul din "buricul ţării" a fost ridicat încă din 1858, an în care nici vorbă să se discute de România de azi.
Cum ieşi din Agnita către Făgăraş, drumul se strică rău, mai ales în zonele umbrite de pădure. Denivelările devin gropi, iar gropile scot la iveală pavajul vechi de mai bine de 100 de ani. La nici trei kilometri de plăcuţa care anunţă ieşirea din oraşul de pe Valea Hârtibaciului, în vârful unui deal, e cocoţat monumentul din centrul României.
La marginea drumului care ocoleşte larg dealul din centrul ţării, două panouri atrag atenţia trecătorilor că zona e însemnată. "Dealu Frumos, Centrul ţării România. Călătorule! Nu uita, tocmai ai trecut prin centrul ţării", scrie cu alb pe fundal albastru, în jurul unei hărţi a României care nu prea seamănă cu ceea ce vedem în manualele din şcoli.
Intersecţia celor două jumătăţi de ţară
În zona respectivă a fost măsurat centrul ţării deoarece acolo se intersectează meridianul şi paralela care împart ţara, fiecare, în câte două jumătăţi. "Acolo se intersectează paralela 46 de grade - care împarte ţara în jumătatea nordică şi cea sudică – cu me ridianul 25 de grade, care o împarte în jumătatea estică şi cea vestică. Acel punct a fost calculat, se pare, tocmai de topografii austro-ungari", zice profesorul Constantin Dincă, inspector de geografie în cadrul Inspectoratului şcolar judeţean Sibiu.
În Dealu Frumos, satul ce aparţine de comuna Merghindeal, oamenii nu ştiu foarte multe despre monument. "Ştim că acolo îi centrul ţării, şi am văzut că-s litere germane scrise. Care nu ştim ce înseamnă. Îs acolo, aia ştim", vorbesc bătrânii din sat. Îşi amintesc vulturul imens turnat în bronz, proţăpit în vârful monumentului din beton.
"Era mare. Dar l-au furat, nici nu mai ştim când. Acum au renovat ceva, au şi pus un vultur în loc, dar mic de tot. Nemţii au pus un vultur, noi l-am furat şi am pus la loc o cioară", glumesc sătenii pe seama modelului în ghips.
Monument ridicat în 1858
Monumentul care stă în chiar centrul teritoriului actual al României a fost ridicat în 1858, după cum desluşeşte Kurt Klemens, vechi membru al Forumului Democrat al Germanilor din România. Cele două inscripţii sunt scrise într-o germană veche.
"În anul 1858, sub guvernarea Împăratului Franz Josef I, când contele Carl Furst zu Schwarzenberg era guvernator, pe când baronul Heinrich von Lebzelfen al IV-lea era preşedinte, această stradă a fost construită cu puterile adunate laolaltă ale oamenilor cinstiţi ai Plasei (veche formă de organizare teritorială - n.r.) Sibiu şi anume din Nocrich, Agnita şi Cincu Mare şi a fost deschisă pentru circulaţia publică", desluşeşte Klemens pe una dintre inscripţii.
Pe o altă latură a monumentului sunt amintiţi cei care au contribuit la ridicarea monumentului. "În amintirea guvernatorului imperial crăiesc care era şi preşedinte al Plasei, Franz Bogdany, şi pentru preşedintele imperial crăiesc Lupini Eitel, precum şi pentru administratorul imperial crăiesc al Plasei, Simonis, care au ajutat în mod activ la ridicarea acestui monu ment. De comunele recunoscătoare ridicat", mai traduce Klemens.
Coincidenţă austro-ungară
Faptul că monumentul a fost ridicat de reprezentanţii Imperiului Austro-Ungar în punctul ce va deveni centrul geografic al României este, se pare, o simplă coincidenţă.
"Faptul că acolo este centrul României e o descoperire de dată mai recentă. E o simplă coincidenţă. În 1858, Transilvania aparţinea de Austro-Ungaria, Împaratul era şi mare conte de Transilvania, sigur nu s-au gândit atunci la unificarea României", crede Hermann Fabini, arhitect, cu ample preocupări în cercetarea istoriei din centrul României.
AMINTIRI
La vulturi, monument prădat de două ori
Ion Moţ, din Agnita, a fost secretarul Raionului Agnita în vremea comunismului "timpuriu". Îşi aminteşte o vizită din 1955, făcută La vulturi, cum e cunoscut printre localnici dealul din centrul României. "Am fost repartizat să îl însoţesc pe Emil Bodnăraş (general al Armatei Române - n.r.). Eram cu el în maşină şi când ajungem la Dealu Frumos spune: «Opreşte, aici e centrul ţării». Era acolo monumentul cu vulturul acela. Era din cupru vulturul, suflat cu aur, pus de nemţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cum s-a terminat războiul, cum au furat românii vulturul. Prin 1946 l-au furat prima oară", povesteşte Ion Moţ. Nici atunci, nici acum, nu s-a făcut vreo anchetă.