Precum o bună parte a elitei intelectuale românești din perioada interbelică, Neagu Djuvara a cochetat cu ideile lansate de legionari. „Am crezut în chestia asta, am crezut chiar cu expresii copilărești, absurde - „Să facem o țară ca soarele sfânt de pe cer!””, mărturisește, cinstit, Neagu Djuvara
În 1937, Neagu Djuvara tocmai își obținuse licența în Istorie la Sorbona. Apoi pe cea în Drept, tot în Franța, la cel mai înalt nivel. Anii studenției însă l-au purtat pe tânărul Djuvara și pe potecile ispitelor legionare. Astăzi, la o sută de ani deja împliniți, reputatul istoric vorbește cu detașare despre acea perioadă tulbure.
„Am fost molipsit de câțiva studenți români veniți la Paris, care făceau prozelitism legionar și care constituiseră un „cuib” acolo. Ce ne atrăgea? Ne atrăgea, mai întâi de toate, o parte de arhaism. Adică, pentru ei, era esențială întoarcerea la o limbă română mai curată, la țăranul care nu fusese încă murdărit de modernism, de străinătate”.
„Era și un fel de xenofobie, bineînțeles, era și antisemitism”
Mai departe, Djuvara nu se sfiește să spună lucrurilor pe nume: „Era și un fel de xenofobie, bineînțeles, era și antisemitism. Este vorba despre o curățire morală... S facem un om nou, un român nou! Iar noi am crezut în chestia asta, am crezut chiar cu expresii copilărești, absurde - „Să facem o țară ca soarele sfânt de pe cere!””
Mărturisirea lui Neagu Djuvara, precum și multe alte istorisiri savuroase legate de existența acestui deosebit om al literelor, sunt cuprinse în cartea aniversară editată de Humanitas și intitulată „444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara”. Volumul a apărut cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de viață a istoricului și este o bijuterie editorială, un produs de lux care propune și fotografii rare din arhiva personală a lui Moș Neagu.