Ministerul Finanțelor Publice a trimis, pe data de 5 ianuarie, către Primăria Baia Mare o adresa în care solicită o serie de verificări interne pentru identificarea persoanelor care se fac vinovate de un prejudiciu de aproape 10.000 euro pe care statul român i-a pierdut în urma procesului câștigat, anul trecut, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de către jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu. Acesta a cerut informații de interes public de la primărie , între anii 1993 și 2010, pe care fostul edil, Cristian Anghel a refuzat să i le dea. În plus, Anghel, care a fost condamnat pentru fapte de corupție, nu a vrut să pună în nici executare hotărârile judecătorești care i-au dat câștig de cauză ziaristului băimărean.

Fostul primar al municipiului Baia Mare Cristian Anghel a fost condamnat la doi ani şi 6 luni de închisoare pentru fapte de corupţie. Eliberat în 2011, după 10 luni de detenţie, el a revenit în politică, dar mai are de achitat datorii către primăria pe care a condus-o. La începutul acestuia an, noul primar al orașului, Cătălin Cherecheș a primit o adresă de la Ministerul Finanțelor Publice în care se mentioneaza faptul ca statul are dreptul de regres împotriva persoanelor care, prin activitatea lor, cu vinovație, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite de instanță. Drept urmare, primarul Catalin Chereches a dispus constituirea unei comisii de efectuare a verificărilor.

În iulie 2014 CEDO i-a dat castig de cauză jurnalistului baimarean, obligand statul roman la plata sumei de 4.000 euro - reprezentand daune morale - și a peste 4.500 euro - reprezentând onorariul avocatului, ca urmare a încălcării prevederilor legale privind drepturile omului și a libertăților fundamentale. 

Practic, in perioada 1993-2010,  Ioan Romeo Roșiianu a adresat, în repetate rânduri, mai multe cereri de informații de interes public primarului de atunci, Cristian Anghel. În urma refuzului de a i se comunica informațiile solicitate, cu privire la contractele de achiziții publice și administrarea patrimoniului public, jurnalistul s-a îndreptat catre justitie. Dupa ce nici hotararile definitive ale instanțelor, respectiv ale Tribunalului Maramureș şi apoi ale Curții de Apel Cluj, nu l-au impresionat pe Cristian Anghel, Ioan Romeo Roșiianu a ajuns la CEDO (foto:dantanasa.ro). 

„Vorbim de circa cinci sentințe definitive și irevocabile sfidate de Primăria Baia Mare, condusă atunci de Cristian Anghel și de principalii exponenți ai acelei dinastii, care au refuzat, în repetate rănduri, sa îmi pună la dispoziție informații de interes public. Eu nu îl intrebam pe Cristian Anghel ce număr poartă la cămașă sau cu ce femei umblă, ci îl intrebam cum administrează banul public. Fiind deranjat că mă apropiam cu subiectele mele foarte tare de zonele care s-a dovedit ca nu au fost gri, ci de-a dreptul negre în activitatea domniei sale, a ajuns la concluzia că este mai bine să piarda un proces mic. Nu au luat însa în calcul tenacitatea mea și nebunia mea de a merge la CEDO sau până la CEDO”, a declarat Ioan Romeo Rosiianu, citat de emaramures.ro. 

Roșiianu:„Și-au făcut-o cu mâna lor”

Cazul Roșiianu versus România este considerat decătrereprezentanții APADOR – CH o premieră. Practic, se deschide calea către tragerea la răspundere a funcționarilor vinovați de prejudicierea statului.

„Continuă cu efecte pentru cei care se fac vinovati. Un lucru care mie mi se pare normal. Avem o astfel de lege, de vreo trei ani de zile, lege care stipulează că funcționarul public, indiferent de mărimea sau măreția lui, dacă greșește în exercitiul funcțiunii sale trebuie să și plăteasca. Este interesant cazul, pentru că sunt șocați oameni care nu ar trebui să fie, deoarece ei știu că au greșit atunci când nu mi-au pus la dispoziție niște informații de interes public, știu că au fost o clică care nu a facut altceva decât să-și apere interesele. Ma doare acum că vine CEDO și normativele europene și spun că banii trebuie recuperați, pentru că acum vor considera că via Roșiianu li s-a facut un rău. Un astfel de punct de vedere nu este însa corect pentru că ei și-au facut-o cu mâna lor, au pactizat atunci, neoferindu-mi acele informații de interes public, făcând astfel ca povestea cu blocul de pe Horea, pentru care Cristian Anghel a ajuns până la urma să fie arestat, să fie întarziată cu circa patru ani de zile”, a mai spus Ioan Romeo Roșiianu. 

APADOR-CH:„ Caz strategic care a determinat schimbarea jurisprudenţei Curţii europene”

România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să-i plătească 4.000 de euro daune morale ziaristului, şi alţi 4.748 de euro, cheltuieli de judecată, pentru că fostul primar al oraşului Baia Mare a refuzat să-i furnizeze informaţiile de interes public cerute, deşi justiţia naţională i-a dat câştig de cauză, prin trei hotărâri judecătoreşti definitive se arată într-un comunicat al APADOR-CH.

Cazul lui Roşiianu la CEDO a fost susţinut de avocata Diana Hatneanu şi sprijinit de APADOR-CH, ca unul strategic pentru România.

Reclamantul, Ioan Romeo Roşiianu, jurnalist la Baia Mare, a adresat mai multe cereri de informaţii de interes public primarului municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (primar în perioada 1993 -2010). În urma refuzului de a-i comunica informaţiile jurnalistul s-a plâns în justiţie, care, prin hotărâri definitive şi irevocabile, l-a obligat pe primar să-i comunice informaţii cu privire la contracte de achiziţii publice şi administrarea patrimoniului public.

A fost concediat și i-a fost întreruptă emisiunea

Totuşi, hotărârile au rămas neexecutate în ciuda a numeroase demersuri, care au inclus amendarea civilă a primarului, de către instanţă, pentru neexecutarea hotărârilor, şi amendarea administrativă a primarului, de către procuror, în urma unei plângeri penale.

CEDO a comunicat că Roşiianu era la vremea aceea prezentator la o televiziune locală şi se ocupa de o emisiune care trata problema folosirii fondurilor publice de către Primăria Baia Mare. În ianuarie 2005, această emisiune a fost oprită, iar prezentatorul, concediat. Emisiunea sa a fost imediat înlocuită de o alta, despre activităţile administraţiei locale, finanţată de primărie.

L-a pus să plătească mii de copii xerox

Ca jurnalist, Roşiianu i-a cerut primarului de atunci din Baia Mare mai multe informaţii cu caracter public, pe baza Legii 544/2001. Primarul i-a răspuns prin scrisori laconice, indicându-i numeroase anexe. Apreciind că aceste scrisori nu conţin informaţiile cerute, Roşiianu a făcut plângere în instanţă. Prin trei decizii diferite, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe primar să comunice marea majoritate a informaţiilor cerute.

Totodată, primarul a fost condamnat să-i plătească lui Roşiianu 700 de euro, cu titlul de daune morale.

Din informaţiile furnizate CEDO de petent, nici până în ziua de astăzi fostul primar nu a pus în executare deciziile instanţei române.

Ca urmare a deciziilor instanţei, fostul edil i-a propus reporterului să ridice de la primărie câteva mii de pagini fotocopiate, achitând costurile de reproducere a documentelor. Instanţele româneşti au apreciat că o astfel de invitaţie nu putea fi văzută ca executarea unei hotărâri judecătoreşti prin care reclamatul era obligat să comunice informaţii de interes public.

Potrivit APADOR-CH, reclamantul a sesizat CEDO la data de 4 iulie 2006 (cererea nr. 27329/06), invocând încălcarea articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 10 (libertatea de exprimare) din Convenţia europeană a drepturilor omului. În cerere s-a arătat că neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti privitoare la un drept civil al reclamantului (dreptul de a primi informaţii publice conform Legii nr.544/2001) reprezintă o negare a accesului efectiv la justiţie. În plus, aceasta a fost de natură să îngrădească libertatea de exprimare a presei asupra problemelor de interes public.

În faţa CEDO, Guvernul României a susţinut că reclamantului i s-ar fi pus la dispoziţie informaţiile cerute, dar nu s-a prezentat la primărie ca să le ridice.

„Or, tocmai pentru a-l descuraja să le mai ceară, primarul i-a „oferit” ziaristului o serie întregă de documente contra unor sume absurde (de ordinul sutelor de euro) pentru fotocopierea lor”, arată organizaţia neguvernamentală.

Curtea a considerat că reclamantului trebuia să i se ofere informaţiile punctuale solicitate, şi nu tomuri întregi de documente pe care nu le ceruse, astfel încât nu se poate reţine că hotărârile judecătoreşti care obligau la comunicarea de informaţii au fost executate.

CEDO: jurnalistului I s-a încălcat dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare

În consecinţă, CEDO a constatat că atât dreptul la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6 din Convenţie, cât şi libertatea de exprimare, prevăzută de articolul 10, au fost încălcate. Curtea a decis ca statul român să îi plătească reclamantului suma de 4.000 de euro cu titlul de prejudiciu moral şi 4.748 de euro, cheltuieli de judecată.

„Prin acest caz strategic, APADOR-CH a urmărit să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii europene în privinţa domeniului de aplicare a articolului 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în sensul extinderii acestuia şi la dreptul de a obţine informaţii de interes public, dar şi creşterea standardelor în privinţa transparenţei instituţionale în România”, mai arată organizaţia, precizând că, în 2006, când a fost înaintată cererea lui Roşiianu la Curte, nu exista jurisprudenţă privind includerea accesului la informaţii de interes public în sfera libertăţii de exprimare.

Cauza Roşiianu este o premieră pentru România, însă, în ultimii ani, Curtea europeană s-a pronuţat şi în alte cauze similare, cum ar fi Kenedi împotriva Ungariei, potrivit avocatei Diana Hatneanu.