Cum omoară şcoala plăcerea de a citi. "Mami, du-mă la doctor! Nu vezi că nu înţeleg ce scrie în cărţile astea?"

Cum omoară şcoala plăcerea de a citi. "Mami, du-mă la doctor! Nu vezi că nu înţeleg ce scrie în cărţile astea?"

Lecturile greoaie, impuse copiilor în vacanţă, îi fac să întoarcă spatele, definitiv, cărţilor.

În încercarea părinţilor de a-i atrage pe cei mici spre lectură, şcoala pune de multe ori piedici, impunând copiilor, aflaţi exact la vârsta la care li s-ar putea deschide apetitul pentru cărţi, opere greoaie, cu personaje şi acţiuni care, pentru generaţiile actuale, nu au nicio noimă. Maria este o fetiţă de nouă ani, din Bucureşti, care a terminat clasa a II-a. În vacanţa de vară, învăţătoarea i-a dat o listă de zece titluri de lecturi obligatorii, din care, pe parcursul lecturii, trebuie să extragă o sută de "expresii artistice", iar jumătate dintre ele trebuie învăţate pe de rost. Deşi, în timpul şcolii, e un copil conştiincios, când mama îi pune o carte în braţe, fetiţei începe să-i tremure bărbia şi i se umplu ochii de lacrimi. "Nu vezi că nu sunt în stare să înţeleg ce scrie în cărţile astea? Du-mă la doctor!", a răbufnit o dată fetiţa. Greu până şi pentru părinţi Din lista dată de "doamna" pentru acestă vacanţă, mama fetei crede că cele mai nepotrivite pentru vârsta copilului sunt "Amintirile din copilărie", ale lui Ion Creangă, "Scrisoarea a III-a", de Mihai Eminescu şi "Din trecutul nostru", de Alexandru Vlahuţă. "Este foarte greu să înţeleagă ceea ce citeşte, este nevoie ca un adult să stea lângă ea şi să-i explice cuvintele (dacă ar sta numai cu nasul în dicţionar îi e şi mai greu). De multe ori, nici eu nu ştiu toate regionalismele şi arhaismele, şi înţeleg cât de greu trebuie să îi fie ei", spune mama Mariei. Psihologul Cristina Călărăşanu recomandă părinţilor să evite să impună copiilor anumite titluri şi să înţeleagă că eroii acestei generaţii sunt diferiţi faţă de cei ai micuţilor de altă dată. "Nu putem bloca accesul copilului la cunoaşterea lumii în care trăieşte şi nici nu putem rămâne nostalgici după ceea ce am trăit noi", spune ea. În ceea ce priveşte şcoala, recomandările privind lecturile suplimentare ţin de inspiraţia învăţătorilor şi a profesorilor, acestea nefiind impuse de Ministerul Educaţiei. Prin urmare, părinţii pot trece prin propriul filtru lista cu lecturi de vacanţă, chiar dacă acest lucru ar însemna să ignore parţial recomandările de la şcoală. "Învăţătoarea nu le-a impus toate titlurile din listă, ci le-a zis să parcurgă cât pot din ele. Totuşi, se creează o concurenţă stupidă între copii, pentru că mulţi părinţi le impun pur şi simplu să citească absolut tot, fără să le pese că e greu sau nepotrivit pentru vârsta lor. Iar cei care citesc tot, chiar dacă nu au priceput mai nimic, ajung să fie lăudaţi în clasă", mai spune mama Mariei. "Nu vezi că nu sunt în stare să înţeleg tot ce scrie în cărţile astea? Mami, du-mă la doctor!" MARIA, elevă care intră în clasa a III-a Literatură străină din clasa I Din toamnă, elevii claselor I-XII ar fi trebuit să studieze la şcoală, pe lângă literatura română, şi opere aparţinând celei universale. Proiectul, deşi aprobat de Ministerul Educaţiei, rămâne deocamdată în expectativă. Iniţiativa a aparţinut Centrului Educaţia 2000 + şi Asociaţiei Profesorilor de Limba şi Literatura Română, iar scopul este de a stimula gustul pentru lectură şi a cultiva interesul pentru alte culturi şi civilizaţii. Autorii străini ar urma să fie introduşi în manuale pe măsură ce acestea se retipăresc, iar modificarea programei nu presupune majorarea numărului de ore sau încărcarea materiei, ci o structurare diferită a acesteia. Ademeniţi cu "Pinocchio" Dacă proiectul privind introducerea literaturii universale începând din clasele primare va fi pus în aplicare, în clasele I şi a II-a elevii vor studia, în funcţie de opţiunile învăţătorilor, unii dintre următorii autori: Ch. Perrault (Piele de măgar, Şase prieteni în jurul lumii), Fraţii Grimm (Croitoraşul cel viteaz, Hansel şi Gretel, Rapunzel, Frumoasa şi bestia etc), Aleksandr Puşkin (Peştişorul de aur), Hans Christian Andersen (Soldatul de plumb, Prinţesa şi mazărea, Mica sirenă, Fetiţa cu chibrituri, Povestea celor 11 lebede etc), Carlo Colodi (Aventurile lui Pinocchio), Rudyard Kipling (Cărţile junglei), Astrid Lindgren (Pippi şoseţica). Citiţi şi:

  • Olimpicii care suflă medalii ruşilor, chinezilor şi americanilor. Sunt aşi în matematică, fizică, informatică, chimie
  • Elevii români, medaliaţi din nou la olimpiade internaţionale. Patru medalii la Chimie
  • Andronescu, pusă pe schimbări majore. Clasa pregătitoare s-ar putea muta la grădiniţă

Ne puteți urmări și pe Google News