Ştim sau nu să ne protejăm copilul în faţa provocărilor sezoniere din punct de vedere al apariţiei infecţiilor? Care sunt cele mai simple modalităţi de a reduce substanţial factorii de risc în ceea ce priveşte îmbolnăvirea copilului tău?

Cât de important este aportul vitaminei D în ceea ce priveşte imunitatea copilului tău şi care sunt principalele metode de prevenţie legate de posibilele îmbolnăviri sezoniere? La toate acestea, răspunsul specialistului este dat astăzi de către prof. dr. Mihaela Bălgrădean , medic primar pediatru - UMF- Carol Davila - spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “ M.S.Curie”.

Primavara este anotimpul în care ne bucurăm din plin de lumină, culoare şi armonie, însă acest anotimp deschide şi sezonul în care apar multe şi diferite îmbolnăviri respiratorii şi digestive la copilul de diferite vârste, începand cu cei mai mici, care nu au împlinit încă vârsta de un an, şi continuand cu copiii din perioada de vârstă 1-3 ani, preşcolarii, copii de vârsta şcolară şi adolescenţii. După o iarnă lungă şi grea, într-o perioadă de timp în care mulţi părinţi refuză vaccinările, atât pe cele din calendarul obligatoriu cât şi pe cele opţionale, în plină epidemie de rujeolă, forme complicate, soldate cu decese, în anii în care diagnosticul de tuberculoză la copil şi adolescent este frecvent, se pune problema prevenirii acestor infecţii”.

Importanţa vitaminei D3

Imunitatea copilului este scăzută după o perioadă lungă de toamna-iarnă. La scăderea imunităţii contribuie şi carenţele de vitamina D3, care potentează şi susceptibilitatea la diferite tipuri de infecţii. Mulţi copii, dar şi adulţi au un nivel scăzut de vitamina D în sânge; în cazul copiilor, alimentele care conţin această vitamină în cantitate mare nefiind utilizate, din cauza restricţiilor, particularităţilor (legate de vârstă), şi specificului cultural, în cantităţi suficiente (peşte, crustacee, lapte integral, produse lactate, ciuperci proaspete, diferite cereale, etc). Nici profilaxia zilnică cu vitamina D3, în perioadele reci şi umbrite ale anului , nu se face întotdeauna corect şi cu doze adecvate vârstei.  Asocierea cu medicaţii ce conţin calciu, nu este obligatorie pentru un copil care consumă echivalentul a 500 mililitri de lapte zilnic (sub formă de lapte şi produse lactate). Infecţiile  respiratorii şi digestive la copil sunt în 80% din cazuri virale. Virusurile sunt cele care determină boli respiratorii precum rinite, rinofaringite, angine, sinuzite, otite, traheite, bronşiolite şi bronşite, laringite (crup) şi pneumopatii acute. Infecţiile respiratorii reprezintă principala cauză de îmbolnăvire şi mortalitate în intreaga lume ( sunt responsabile de unul din cinci decese la copilul sub vârsta de 5 ani), reprezintă cel mai frecvent motiv de vizite medicale şi internări , în special la copilul de vârsta preşcolară. Pneumonia cauzează 75-90% din decese. Incidenţa gastroenteritelor acute la copilul în vârstă mai mică de 3 ani variază, în Europa, între 0,5 – 2 episoade anual.

Susceptibilitate crescută la infecţii

Bolile respiratorii şi digestive se transmit prin contactul direct al mâinilor copilului cu diferite secreţii ale persoanelor bolnave, alimente contaminate, jucării, suzete, etc. Atingerea  zonei ochilor, a nasului, produce o reinfecţie virală. Secreţiile nazale, respiratorii ale copilului conţin mai multe virusuri infectante decât ale adultului. De altfel, copiii sunt, de obicei, cei care răspândesc infecţia în jurul lor în special în colectivităţi mai mici sau mai mari: grupuri de joacă, grădiniţă , şcoală. Contrar miturilor “curenţii de aer, umezeala, oboseala conduc la diverse afecţiuni”, aceştia nu reprezintă factori responsabili de susceptibilitate crescută la infecţii. În cazul copiilor dignosticaţi cu diferite boli cronice ( respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice), boli neoplazice, imunodeficienţe, diferite tratamente specifice, în malnutriţie, la copiii nevaccinaţi, susceptibilitatea faţă de aceste tipuri de infecţii este crescută.

Reducerea factorilor de risc prin igienă corectă şi vaccinare

Pentru a preveni aceste îmbolnăviri se recomandă spălarea corectă şi repetată a mâinilor copiilor şi ale celor ce le poartă de grijă, a veselei, a ustensilelor de bucătărie, a caserolelor, a jucăriilor, a fructelor şi legumelor verzi, pregătirea şi gătirea corespunzatoare a cărnii crude, cu informare atentă asupra provenienţei acesteia, corect prelucrată din punct de vedere termic, separarea atentă în frigidere a alimentelor crude de cele prelucrate termic ( inclusiv carnea) utilizarea exclusivă la copil a laptelui pasteurizat şi a produselor lactate verificate şi corect ambalate. De evitat jocul cu telefonul mobil (plin de microbi!), reintroducerea în gură a suzetelor şi a diverselor alimente căzute pe sol, precum şi a altor obiecte, de obicei utilizate de adulţi, necuratate şi nedezinfectate înainte de a fi oferite copiilor pentru joacă. Tot în cadrul prevenţiei faţă de diferite boli acute respiratorii şi digestive intră şi recomandările de vaccinare prevăzute în schema naţională de vaccinări, vaccinări ce vor fi făcute în contextul informării corecte a părinţilor şi aparţinătorilor, legate de bolile cărora li se adresează aceste vaccinuri şi complicaţiile posibile ale acestora.