La fel, ritmul circadian afectează eficacitatea unor tratamente medicale, dar şi capacitatea naturală de vindecare a organismului.

Medicii spun că ritmul circadian după care funcţionează corpul uman este extrem de important pentru sănătate şi este nevoie de o sincronizare cu activitatea solară pentru a beneficia de cât mai multă energie şi vitalitate, în condiţiile în care orice dereglare a bioritmului afectează majoritatea organelor şi sistemelor anatomice într-o măsură sau alta.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Centrul pentru Investigaţii Cardiovasculare din cadrul Universităţii Guelph din Ontario, Canada, atrage atenţia că fiziologia umană are anumite particularităţi în funcţie de diferite momente ale zilei. Astfel, persoanele care lucrează în schimburi sunt mult mai predispuse infecțiilor virale, care ar trebui să fie principala țintă a vaccinurilor împotriva gripei, acestea având un ritm circadian dat peste cap. De asemenea, Tami Martino, directorul centrului medical din Canada, avertizează că până şi răspunsul pielii la o banală tăietură este diferit în funcţie de momentul  din zi când s-a produs leziunea traumatică. În acest context, s-a constatat că ne vindecăm de două ori mai rapid dacă ne tăiem din greşeală cu cuţitul la bucătărie, de pildă, în timpul zilei, pe lumină, comparativ cu un incident similar petrecut în timpul nopţii.

Dar aceste diferenţe se aplică şi în alte cazuri ce afectează sănătatea. De exemplu, persoanele care se programează pentru o intervenţie chirurgicală cardiovasculară, în limita posibilităţilor, ar trebui să se opereze după-amiaza, o perioadă considerată ideală pentru refacerea ţesuturilor şi organelor afectate de acea intervenţie. În general, majoritatea patologiilor întâlnite în mod frecvent în practica medicală – de la cancer şi cardiopatii, la artrite şi alergii – au anumiţi algoritmi biologici terapeutici, fie că este vorba de diverse tratamente medicamentoase, fie de simple măsuri de prevenţie şi/sau convalescenţă, care influenţează nu doar intensitatea simptomelor, dar mai ales recuperarea mai rapidă după boală.

Specialiştii, citaţi de BBC, susţin chiar că o bună cunoaştere a ceasului biologic intern în tratarea diferitelor afecţiuni poate avea un impact major pentru sănătatea umană similar cu cel pe care îl au din ce în ce mai puternic terapiile inovatoare şi inteligenţa artificială. De altfel, interesul pentru aceste influenţe a fost repus în actualitatea medicală de o serie de studii noi care reconfirmă ceea ce medicina greacă şi cea chineză au dovedit cu mii de ani în urmă: puterea de vindecare variază de la o oră la alta. Este celebrul exemplul medicului grec Hipocrate, care a studiat evoluţia stării febrile a unui pacient timp de 24 de ore, inclusiv în legatură cu evoluţia factorilor din mediul înconjurător, pentru aplicarea celei mai eficiente terapii.

În prezent, în unele unităţi de terapie intensivă, saloanele sunt luminate artificial pe tot parcursul nopţii pentru a grăbi vindecarea. De exemplu, la Spitalul Glostrup din Copenhaga, Danemarca, se utilizează în premieră un sistem de iluminare inedit, cu rol cromoterapeutic, care imită intensitatea luminoasă şi nuanţele specifice unei zile pentru a grăbi vindecarea pacienţilor afectaţi de accidente vasculare cerebrale. În plus, se pare că bolnavii au un risc mult mai scăzut de a suferi de depresie şi anxietate pe perioada spitalizării.

Tic-tac-ul biologic, în varianta cea mai clasică

În manualele de medicină tradiţională chineză, ceasul biologic intern corespunde unor limite temporale bine definite pentru vitalitatea organelor corpului uman.

Intervalul orar al funcţionării maxime:

1 – 3 – ficatul 
3 – 5 – plămâni 
5 – 7 – colon 
7 – 9 – stomac (limfă, digestie)
9 – 11 – splină, pancreas 

11 – 13 – inima (artere, circulaţia sanguină)
13 – 15 – intestinul subţire 
15 – 17 – vezică urinară 
17 – 19 – rinichi 
19 – 21 – circulaţia sanguină 
21 – 23 – duodenul (termoreglare)
23 – 01 – vezica biliară 

John O’Neill, biolog specializat pe ritmul circadian la laboratorul de Biologie Moleculară şi Cercetări Medicale din Cambrigde, Marea Britanie, a descoperit că fibroblaştii, anumite celule de sub piele care au rolul de a repara ţesuturile prin cicatrizarea rănilor, produc mai mult colagen în zonele afectate de traumatism în timpul zilei. El a concluzionat că, potrivit statisticilor, persoanele care suferă arsuri în timpul nopţii, se vindecă mult mai greu, mai exact la o diferenţă de 11 zile în plus faţă de pacienţii cu arsuri dobândite în timpul zilei.

Un alt argument este şi faptul că peste jumătate din tratamentele esenţiale aprobate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – 250 de medicamente care se regăsesc obligatoriu în orice spital din lume – au o anumită compoziţie moleculară în funcţie de ritmul circadian. Pe listă se află medicamente vitale pentru o serie de boli cronice, precum hipertensiune arterială, cancer, astm bronşic, ulcer duodenal, sau chiar şi analgezice şi antiinflamatoare prescrise în mod curent, precum aspirina şi ibuprofenul.

Riscuri şi avantaje ale „orarului“ biologic

– Ora 7.00 – secreţia hormonilor de stres atinge nivelul maxim (medicii recomandă un mic dejun copios, deoarece la această oră nu există pericolul de îngrăşare).

Ora 8.00 – creşterea ritmului cardiac (bolnavilor de inimă nu le este recomandat să se trezească la această oră).

– Orele 9.00-11.00 – perioadă excelentă pentru munca intelectuală şi studiu.

– Ora 12.00 – tensiunea arterială creşte, dar scade capacitatea de concentrare.

– Ora 13.00 – timpul indicat pentru servirea prânzului.

– Orele 14.00-15.00 – scade numărul de globule albe (este perioada ideală pentru siestă şi relaxare).

– Orele 16.00-18.00 – energia revine la parametri optimi (pot fi practicate diverse sporturi sau pot fi programate întâlniri de afaceri).

– Ora 19.00 – momentul ideal pentru administrarea tratamentelor medicamentoase şi utilizarea produselor cosmetice.

– Orele 20.00-21.00 – interval orar specific angoaselor, când singuratatea e cel mai greu de suportat.

– Ora 22.00 – risc de dificultăţi respiratorii şi hipertermie, în caz de răceală sau gripă.

– Orele 23.00-24.00 – scade atenţia şi capacitatea de lucru, se vor evita alimentele grele.

– Orele 1.00-2.00 – numărul globulelor albe creşte, însă atenţia scade la nivelul minim.

– Ora 3.00 – glandele suprarenale încetează temporar să mai funcţioneze.

– Ora 4.00 – ora accidentelor! (cei care lucrează în ture de noapte, trebuie să ia o pauză).

– Orele 5.00-6.00 – secreţii hormonale abundente, însoţite de dureri musculare şi intensificarea ritmului cardiac.

 

 

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: