Potrivit datelor Institutului pentru Politici Publice, fosta peremistă Daniela Buruiană Aprodu, devenită deputat independent în decembrie 2007, nu a votat niciodată în ultima sesiune parlamentară. Observator în Parlamentul European şi apoi deputat european până la alegerile europarlamentare, prin urmare scutită în 2007, dar nu şi în 2008, ultimul vot al deputatei Buruiană este înregistrat de sistemul electronic în noiembrie 2006. Exemplu pe care l-a preluat, probabil, de la fostul ei şef, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a avut o prezenţă la vot de 1% la Senat.

Daniela Buruiană a declarat că îşi asumă responsabilitatea lipsei de activităţi din Parlament.

„Sunt un om corect şi am să fiu până la sfârşitul vieţii mele. Aşa este. Dar asta nu înseamnă că timpul e pierdut. Eu am rămas în urmă cu anumite proiecte de lege. De asemenea mă preocupă legislaţia care este acum în vigoare la Comisia de Apărarea din care fac parte şi în care sper să particip mai departe şi să dinamizez puţin activitatea acestei comisii. Pentru că în perioada următoare, din păcate, toţi vor fi preocupaţi de campania electorală şi nu ştiu dacă cineva mai reuşeşte să recupereze din timpul care a fost alocat”, a declarata aceasta la Realitatea.

„Eu îmi asum responsabilitatea asupra acestor câtorva luni în care am fost candidat independent, dar sunt alţii care zac ca nişte legume, pe care nu-i cunoaşte nimeni, nu-i ştie nimeni şi care datorită votului pe liste au ajuns în Parlament”, a adăugat Buruiană, aruncând vina şi în curtea vecinului.

De cealaltă parte, Corneliu Vadim Tudor a declarat că studiul IPP este o „diversiune lansată din zona Palatului Cotroceni”. El a declarat pentru NewsIn că studiul IPP conţine „minciuni ordinare” şi „date falsificate”, întrucât, frecvent, la Senat, actele normative se votează prin ridicare de mână, în condiţiile defectării sistemului electronic. Liderul PRM consideră raportul IPP drept “o diversiune lansată din zona Palatului Cotroceni”, pentru a discredita partidul pe care îl conduce. “Resping cu dispreţ aceste acuzaţii. Acest ONG este o firmă de bucătărie, o ventuză de supt bani”, a afirmat Corneliu Vadim Tudor. "Tribunul” nu este singurul lider de partid care nu se prezintă la şedinţele de plen. Alături de el se află Mircea Geoană (4%) şi Marko Bela (4%). De asemenea, în topul absenţilor de la Senat îi găsim şi pe cei mai importanţi lideri politici candidaţi la alegerile locale din luna iunie: Vasile Blaga (1%), Sorin Oprescu (4%), Cristian Diaconescu (5%), Gheorghe Flutur (16%). O parte dintre aceştia doresc să candideze şi anul acesta într-una dintre circumscripţiile electorale pentru a mai obţine un mandat de parlamentar.

Rezultatul absenţelor, legi adoptate tacit Tocmai de aceea, IPP atenţionează că în această sesiune o serie de iniţiative legislative importante au trecut de prima Cameră sesizată prin acord tacit, deputaţii şi senatorii fiind ocupaţi cu alte activităţi extra-parlamentare, printre care şi alegerile locale.

„Fenomenul acesta devine din ce în ce mai îngrijorător şi am să vă dau exemplul ultimei sesiuni de la Cameră unde am avut 42 de proiecte de lege care au trecut prin aprobare tacită şi 54 care au fost dezbătute. Prin urmare 44% dintre proiectele din această sesiune, aproape jumătate au trecut prin aprobare tacită. Unele pentru că nu au fost de interes, altele pentru a grăbi ritmul discuţiilor, pentru că s-au gândit să nu mai piardă timpul cu discuţiile din ambele Camere şi să lăse să treacă tacit de prima Cameră”, a comentat directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru.

La polul opus, clasamentul celor care au participat la cele mai multe voturi la Camera Deputaţilor îi cuprinde, în primele locuri pe liberalul Adrian-Sirojea Mihei (98%) şi pe Furo Iului Ioan de la PRM (98%). Dacă cel de-al doilea este membru cu vechime în PRM, primul a fost ales pe listele PSD+PUR, ca membru al Partidului Umanist, dar a devenit liberal în septembrie 2006.

Cei mai conştiincioşi la Senat sunt Ioan Corodan (PNL) - 92%, Gheorghe David (PDL) – 91%, Nemeth Csaba (UDMR) – 90%.

Politicienii cu vizibilitate, mai rar prin Parlament

IPP atrage atenţia şi asupra activităţii liderilor Grupurilor parlamentare. „Dacă în sesiunile anterioare aceştia erau printre primii în topul celor absenţi de la lucrările plenului, observăm de această dată absenţa lor şi de la lucrările Birourilor Permanente”, arată raportul IPP. Ion Iliescu (PSD), Viorel Hrebenciuc (PSD) şi Sebastian Cutaş (PC) nu au asistat niciodată la şedinţele Birourilor Permanente. Excepţii sunt însă Marton Arpad Francisc (UDMR), Mihai Ungheanu (PRM) şi Puiu Haşotti (PNL), care sunt foarte des prezenţi la lucrări.

Politicienii cu vizibilitate mediatică mare şi cu funcţii de conducere în partidele lor continuă să participe rar la şedinţele din plenul Camerelor şi la şedinţele Birourilor Permanente. Este cazul tuturor preşedinţilor de partide care sunt şi parlamentari şi nu sunt scutiţi de prezenţă, Corneliu Vadim Tudor, Mircea Geoană, Marko Bella, Daniela Popa, dar şi a altor lideri marcanţi ai partidelor: Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Cristian Diaconescu, Adrian Păunescu, Crin Antonescu, Gheorghe Flutur, Vasile Blaga, Verestoy Atilla, Lavinia Şandru, Daniela Buruiană.

Loialitatea, greu de controlat

Pe de altă parte, odată cu apropierea alegerilor şi cu schimbarea sistemului electoral loialitatea deputaţilor şi a senatorilor a scăzut. „Partidele par că nu îşi mai pot controla reprezentanţii şi, de multe ori, acţiunile politice ale acestora sunt imprevizibile. În acest context nici nu se poate pune problema coerenţei politicilor pe care un partid le promovează”, au mai precizat reprezentanţii IPP.

Se observă faptul că parlamentarii cei mai conştiincioşi, care au cel mai înalt grad de prezenţă la lucrările plenului sunt şi cei mai loiali faţă de grupul parlamentar din care fac parte.

Mobilitatea politică

Un număr de 14 senatori şi deputaţi au renunţat la demnitatea de parlamentar pentru aceea de ales local şi nu număr şi mai mare s-a prezentat cu candidaturi la alegerile locale.

„Va fi o alimentare continuă şi un joc între ba să fiu consilier judeţean, ba să fiu parlamentar, ba să candidez la Parlamentul European, ba să mă duc pe la Banca Mondială, ba să revin. Cred că această brambureală va continua şi asta dă peste cap ritmul în care funcţionează în special comisiile”, a arătat Adrian Moraru.

Ceea ce a atras atenţia IPP este că o parte dintre cei care au fost aleşi în alte funcţii nu şi-au prezentat demisiile până la încheierea sesiunii. În cazul celor care nu şi-au dat demisia există o problemă legală de remunerarea acestor deputaţi pe perioada vacanţei parlamentare.

Astfel, îniantea alegerilor locale, în 2008, trei deputaţi: Nicolae Bara (PD), Ioan Corneliu Dida (PDL) şi Titu Nicolae Gheorghiof (PNL), precum şi doi senatori: Radu Berceanu (PDL) şi Teodor Filipescu (PSD) au renunţat la mandatul de parlamentar prin demisie. Alţi 11 deputaţi şi trei senatori şi-au schimbat afilierea politică la Grupurile parlamentare în primul semestru al anului 2008.

CITIŢI ŞI:

Opoziţia din Parlament, greu de observat

(14:08)