Pentru consecvența cu care luptă împotriva imigrației ilegale, Ungaria a devenit ținta unei salve de atacuri juridice din partea Comisiei Europene.
Comisia Europeană a demarat în decembrie 2015 o primă procedură de „infrigement” (infracțiune) împotriva Budapestei, în ceea ce privește condițiile de acordare a azilului pentru imigranți.
Pentru că nu a considerat satisfăcător răspunsul dat de Ungaria, CE i-a adresat în decmebrie 2017 un aviz motivat (adică o cerere formală de a se conforma regulilor UE).
„După ce a analizat răspunsul (...) Comisia consideră că majoritatea preocupărilor relevate nu au fost încă abordate și a decis așadar să formuleze un recurs împotriva Ungariei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, precizează un comunicat al Bruxelles-ului. Aceasta este ultima etapă a procedurii de infracțiune, care în anumite cazuri se poate solda cu sancțiuni financiare.
Joi, 20 iulie, Comisia Europeană a deschis o nouă procedură de infrigement împotriva Ungariei. Ea i-a trimis o scrisoare de somație în legătură cu noua legislație maghiară „care consideră infracțiuni penale activitățile de sprijinire a cererilor de azil și de ședere și restrânge dreptul de a solicita azilul”, a precizat o purtătoare de cuvânt a Comisiei.
Practic, în prima acțiune de infrigement, Bruxelles-ul reproșează Budapestei că nu respectă legislația europeană în legătură cu procedurile de azil privind accesul, garanțiile și condițiile de primire. „Procedurile de la frontiere instituite de Ungaria nu sunt conforme cu dreptul Uniunii deoarece nu respectă durata maximă de patru săptămâni în care o persoană poate fi reținută într-un centru de tranzit și nu prevăd garanții speciale în favoarea solicitanților vunerabili”, se arată în comunicatul Comisiei.
În plus, „pe teritoriul său, Ungaria nu asigură un acces efectiv la procedurile de azil dat fiind că imigranții în situație ilegală sunt însoțiți până la frontieră, chiar dacă doresc să depună o solicitare de azil”.
În a doua procedură de infrigement, de joi, Comisia Europeană atacă legislația „Stop Soros” (adoptată de Budapesta pe 20 iunie) care face pasibil de învinuire penală ajutorul acordat imigranților de către ONG-uri.
Legea Stop Soros prevede pedepse de până la un an închisoare pentru oricine oferă asistență unei persoane pătrunse ilegal în Ungaria dintr-o țară care nu aparține Spațiului Schengen, dacă viața respectivei persoane nu se află în pericol.
Recomandările noastre
