Dacă traseul Coridorului IV nu ar fi fost deviat pe la Timişoara, dacă nu am fi început autostrada Bucureşti-Ploieşti şi dacă nu încheiam contractul cu Bechtel, mai aveam 2,3 miliarde euro.

În prezent, sunt în construcţie sau au fost licitate toate tronsoanele de autostradă situate pe traseul românesc al Coridorului paneuropean de transport IV, Nădlac-Constanţa, mai puţin unul, cel mai dificil, care trebuie să facă legătura între Piteşti şi Sibiu. Toţi oamenii politici care au trecut pe la şefia Transporturilor s-au plâns că este prea scump.

În absenţa unui studiu de fezabilitate, ultima estimare indica suma de 3,09 miliarde de euro care ar fi necesară pentru construcţia acestui tronson, dificil din cauza reliefului accidentat şi a frecventelor alunecări de teren.

Pentru că este prea scump, de câţiva ani a fost avansată posibilitatea ca el să fie construit în regim de parteneriat public-privat. Adică să vină altcineva cu banii.

Am avut bani

Şi totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa. O analiză realizată de Capital demonstrează că România a avut trei sferturi din suma necesară construcţiei autostrăzii Piteşti- Sibiu, însă banii au fost cheltuiţi pe alte proiecte, chiar dacă, la nivel oficial şi în faţa Comisiei Europene, prioritar este Coridorul IV.

În cadrul analizei au fost chestionaţi mai mulţi foşti şi actuali responsabili ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), directori ai unor firme de consultanţă şi constructori, toţi preferând însă protecţia anonimatului.

"Au fost bani pentru Piteşti-Sibiu, însă ei au fost direcţionaţi către alte proiecte, cum ar fi Bechtel sau Bucureşti-Ploieşti", spune un fost oficial din Transporturi.

Totul a început în anul 2003, pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Miron Mitrea. În partea de vest a ţării, traseul firesc al autostrăzii ar fi fost o linie dreaptă de la Deva la Arad. "S-a cedat presiunilor politice din partea consiliilor judeţene Arad şi Timişoara, astfel încât traseul a fost deviat, făcând o buclă pe la Timişoara", a declarat, pentru Capital, un fost responsabil al CNADNR.

La vremea respectivă, decizia autorităţilor a fost criticată de un raport al Societăţii Academice Române (SAR): "Nicăieri în Europa, nici măcar în Bulgaria, nu mai există o asemenea autostradă cu bucle, mărturie a unei guvernări în care resursele publice se alocă cu scopul de a construi clientela".

Rezultatul? Lungirea traseului cu 35 km, adică exact cât lungimea pe care o are tronsonul Timişoara - Arad. Conform datelor oficiale, construcţia acestui tronson costă 388 milioane de euro, bani care ar fi putut fi economisiţi.

Apoi, tot în mandatul lui Miron Mitrea, s-a semnat contractul cu firma americană Bechtel, pentru construcţia Autostrăzii Transilvania. Chiar şi după ce, recent, actuala putere a reuşit să rupă acest contract păgubos pentru statul român, nota de plată tot se va ridica la 1,5 miliarde de euro pentru două sectoare din Autostrada Transilvania care nu însumează nici măcar 120 km. Alţi bani care ar fi putut fi îndreptaţi către Piteşti - Sibiu.

Clujul şi Ploieştiul, aproape două miliarde de euro

Un alt proiect care nu este considerat prioritar, conform declaraţiilor oficiale, dar în care s-au investit bani de la buget este autostrada Bucureşti - Ploieşti. Pentru primul tronson, de la centura Bucureşti până la Moara Vlăsiei, statul va plăti asocierii italiene condusă de Pizzarotti 238 milioane de euro. În continuare, până la Ploieşti, lucrează consorţiul regilor autohtoni ai asfaltului Costel Căşuneanu, Dorinel Umbrărescu, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu. Aceştia vor încasa 183,62 milioane de euro. În total, 421,62 milioane de euro, pentru o autostradă de 62 km.

Trăgând linie, rezultă că statul român ar fi putut economisi 2,309 miliarde de euro, adică 75% din suma de 3,09 miliarde euro care ar fi fost necesară pentru construcţia ultimului tronson de autostradă de pe traseul românesc al Coridorului IV, Piteşti-Sibiu. Ba ar mai fi şi rămas ceva bani, dacă luăm în calcul că pentru acest tronson ar fi putut să obţină şi finanţare europeană nerambursabilă.

INFRASTRUCTURĂ

Pe autostradă până la Constanţa, din vara viitoare

România are, începând de ieri, încă patru kilometri de autostradă. Este vorba despre o porţiune din centura ocolitoare a Constanţei. Alţi şapte kilometri au fost finalizaţi şi daţi în folosinţă în iulie, alături de circa 14 kilometri dintre Constanţa şi Murfatlar, parte a tronsonului Medgidia-Constanţa din Autostrada Soarelui, Începând de ieri, pe acest sector se poate circula în regim normal.

Potrivit lui Aidin Ibram, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi Constanţa, pe 30 noiembrie va fi inaugurată toată şoseaua de centură.

"Practic, de la sfârşitul lunii iulie 2012, se va putea circula pe întregul parcurs de 50 de kilometri între Cernavodă şi Constanţa al A2, cu menţiunea că între Cernavodă şi Medgidia se va circula iniţial pe câte un singur sens, pe distanţa de 14 km", a declarat Ibram.

Porţiunea dintre Medgidia şi Constanţa va fi finalizată în luna iunie 2012. De asemenea, Astaldi şi Max Boegl, constructorii tronsonului dintre Cernavodă şi Medgidia, s-au angajat să dea în folosinţă o secţiune din autostradă încă din vara anului viitor, cu toate că termenul de finalizare este decembrie 2012. (Feri Predescu)