Tutunul decimează neuronii, scăzând memoria şi coeficientul de inteligenţă, macină oasele şi imunitatea şi creşte riscul de orbire. Fumătoarele intră mai devreme la menopauză.
Organismul este ciuruit din toate părţile în malaxorul tutunului. Pe lângă efectele notorii asupra inimii, plămânilor şi fertilităţii, ţigările omoară neuronii şi cresc riscul de demenţă, lezează ochii şi oasele şi slăbesc imunitatea. Tutunul lasă creierul fără "benzină" Fumătorii gândesc şi se concentrează mai greu, reţin mai puţine lucruri, sunt mai iritabili şi trec mai des de la o stare la alta. Au demonstrat-o nenumărate studii şi o confirmă şi doctorii, din experienţa cu pacienţii. Tutunul privează creierul de materia primă: oxigen şi glucoză. La creier ajung, în schimb, toate toxinele inhalate. "Ţigările prostesc, alt cuvânt mai potrivit nu există pentru a sintetiza efectele asupra creierului. În timpul fumatului, oamenii inhalează monoxid de carbon, ce înlocuieşte oxigenul de pe hematii. Astfel, creierul primeşte mai puţin oxigen. Fumătorii nici nu prea mănâncă, chiar au repulsie faţă de dulciuri, iar celula nervoasă se hrăneşte tocmai cu glucoză. În loc să bagi benzină premium, bagi combustibil de cea mai proastă calitate", detaliază dr. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog la Institutul de Pneumoftizologie "Marius Nasta", din Bucureşti. Fumatul alterează funcţia anumitor neurotransmiţători, precum serotonina, dopamina şi sistemul opioid. "Numeroase studii au demonstrat reducerea capacităţii cognitive la fumători, atât prin efectul direct asupra creierului, cât şi indirect, prin reducerea cantităţii de oxigen şi înfundarea vaselor de sânge", explică şi cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga, de la UMF "Carol Davila" din Bucureşti. Cei care "se lasă" devin mai ageri la minte Fumătorii şi-ar putea pierde o treime din memoria zilnică, arată un studiu recent efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, agreat şi de medicii români. "Memoria scurtă este cea mai afectată, deoarece, ca să reţii lucruri noi, trebuie să se formeze sinapse între neuroni. Dar aceste legături neuronale nu se pot forma fără oxigen şi glucoză", adaugă pneumologul. Renunţând la fumat, memoria începe să se refacă. "Pacienţii spun că încep să gândească mai repede, sunt mai ageri la minte, reţin mai multe lucruri", exemplifică medicul. Deşi majoritatea fumătorilor spun că ţigările îi ajută să se concentreze, în timp, le scade coeficientul de inteligenţă şi le creşte riscul de demenţă. "Lipsa de concentrare şi-o creează singuri, pentru că, atunci când nu fumează, intră în sevraj şi se gândesc obsesiv la ţigări. Fumatul linişteşte propria nelinişte", este explicaţia doctorului pneumolog. Nicotina ajunge la creier în zece secunde de la inhalarea fumului şi rămâne activă pentru 20-40 de minute, timp în care modifică şi controlează receptorii responsabili de starea de bună-dispoziţie. Stoarce calciul din oase şi usucă gura Studiile au mai arătat o legătură directă între fumat şi scăderea densităţii oaselor. În special femeile au un risc mai mare de fracturi şi se vindecă mai greu după aceste episoade. "Fumatul influenţează metabolismul calciului. Oricum, fumătorii mănâncă mai prost şi asimilează mai puţin calciu. Afectarea masei osoase poate duce la osteoporoză", explică Magdalena Ciobanu. De asemenea, organismul produce mai puţin estrogen, ceea ce face ca femeile să intre precoce la menopauză, cu 4-5 ani mai devreme. Ţigările, pipele, tutunul de mestecat, chiar şi cele electronice pot usca excesiv gura. Această senzaţie apare atunci când nu mai producem suficientă salivă, fără a fi neapărat o consecinţă a deshidratării. Pielea din jurul gurii şi buzele se usucă şi crapă, iar limba devine aspră, făcând dificile înghiţirea şi vorbirea. ALTE EFECTE Cum poţi rămâne orb de la tutun Şi ochii au de suferit de pe urma fumatului. Tutunul lezează capilarele sensibile de la nivelul retinei, ceea ce poate duce, în cazuri extreme, şi la orbire.
"Efectul a fost atât de bine demonstrat încât, în străinătate, pe pachetele de ţigări apar avertismente cum că fumatul orbeşte sau duce la cataractă", punctează medicul Magdalena Ciobanu. Unele studii au evidenţiat şi un risc de surzire, chiar şi în cazul fumătorilor pasivi. Din cauză că au imunitatea la pământ, organismul fumătorilor este vulnerabil la infecţii de tot felul şi se reface mai greu după boli mai severe şi intervenţii chirurgicale. Rata lor de supravieţuire după operaţii e mai scăzută, iar riscul de infecţii postoperatorii este foarte mare, în special de pneumonie. <iframe width="560" height="410" src="http://www.youtube.com/embed/3ACu8V16SXQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi:
- Incursiune în purgatoriul fumătorului român
- Fumezi la prima oră? Ai risc mai mare să faci cancer
- Pe piaţă rămân doar ţigările care se sting singure
- Zece mituri despre fumat, demontate de medici
- Fumatul în maşină, mai dăunător ca gazele de eşapament
Recomandările noastre
