Reprezentanții Uber s-au întâlnit cu mai mulți politicieni din România în încercarea de a obține modificările legislative necesare pentru funcționarea companiei. Mai multe email-uri prezintă aceste întâlniri, dar și o descindere a Poliției la birourile din București ale companiei.
Compania americană Uber a utilizat în câteva ţări, inclusiv în România, un sistem de distrugere a datelor, care ar fi putut fi analizate în cazul unor investigații ale autorităţilor de reglementare. Mai mult, Uber ar fi cheltuit 90 de milioane de dolari anual pentru activități de lobby menite să îi atragă sprijinul mai multor lideri europeni. Jurnaliștii de la The Guardian au obținut sute de mii de documente care arată cum a încercat Uber să influențele politicienii din mai multe țări.
Jurnaliștii de la Rise Project au analizat documentele care vizeau lobby-ul făcut de compania Uber pentru intrarea și funcționarea pe piața din România.
Totul a început 2015, când Uber deschisese o filială în țara noastră. Din email-uri reiese că Peter Imre, un cunoscut om de afaceri, decedat între timp, fusese ales drept consultant al companiei.
„Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru”. Email-ul a fost trimis de Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber.
Mark MacGann, șeful său, îi răspunde rapid: “Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”.
Întâlnire cu Ioan Rus
Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Peter Imre a continuat în postura de consultat, fapt care reiese dintr-un alt email al lui Lăcustă.
„Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației”.
Contactat de Rise Project, Ioan Rus a declarat: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu știu, chiar nu știu, deci nu mă interesează subiectul.”
Tot în aprilie 2015, reprezentanții Uber s-au mai întâlnit cu alți doi demnitari români. Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor: “Ne-a cerut propunerea legislativă și alte exemple de legislație referitoare la ride-sharing din alte țări.” . Contactat de reporteri, Matache ne-a spus că nu-și mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuții.
Al doilea, Mircea Toader, pe atunci vicepreședintele comisiei de Transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei: “Ne-a confirmat că se vor introduce amenzi pentru cei fără un medalion de Taxi, dar nu vor afecta operațiunile Uber și a promis că va întârzia orice modificări viitoare până când ne dăm seama ce vrem și ce se poate face în privința legislației pe ridesharing”.
Întrebat despre întâlnire, Toader a dar următorul răspuns: „Care companie? Nici nu știu cine e compania. Eu am mers o singură dată cu Uber-ul și nu sunt în programul lor. Deci, nu am niciun fel de comentariu. (…) dar nu am promis la nimeni. La cine să promit? Dacă promiți trebuie să și faci ceva“, potrivit Rise Project.
Alte întâlniri
În 4 martie 2015, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: “Este foarte prietenos și și-a oferit susținerea. A explicat că siguranța și taxarea ar putea fi cele mai importante subiecte când Uber interacționează cu cei care iau decizii.”
Bogdan Chirițoiu a declarat jurnaliștilor Rije Project că s-a întâlnit de-a lungul timpului cu reprezentanții mai multor companii de ride-sharing și are “o atitudine deschisă față de aceste companii inovatoare, atât timp cât oferă beneficii consumatorilor”. A mai declarat că, recent, Consiliul Concurenței a finalizat o investigație pe această piață și că a făcut o serie de propuneri de reglementare:
„Noi considerăm că practica tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri”.
O altă întâlnire avută de reprezentanții Uber în 2015 a fost cu Alexandru Nazare, care la acel moment era membru în comisia de transport din Camera Deputaților.“Nazare a cerut Uber să-i prezinte o propunere legislativă privind Uber/Ride Sharing”.
Reprezentanții Uber susțin că s-au mai întâlnit în 2015 și cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională, care le-a sugerat să se întâlnească cu ministrul pentru dialogul social, care era deja în contact cu asociațiile de taximetriști.
Dispute în companie
În ceea ce privește România, au existat neînțelegeri în interiorul Uber. În decembrie 2016, Lăcustă îi scrie lui Christopher Burghardt, un nou șef al Uber în Europa: „Vreau să reiterez că eu și Nicoleta am avut o relație proastă din cauza unei viziuni foarte diferite despre felul în care ar trebui să acționăm în România”.
Nemulțumirile erau legate de Nicoleta Diaconu, directorul general al Uber România, care-l angajase pe Peter Imre: „(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a „traficului de influență”.
Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor Rise Project.
În acel moment Uber dorea că convingă câte un parlamentar de la fiecare partid să introducă modificările legislative de care compania avea nevoie. „Este de notorietate că Tăriceanu, președintele Senatului și fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre și că este acuzat de mărturie mincinoasă și că a ajutat un făptuitor. Sper sincer că nu a avut acele conversații, pentru că ele ne-ar crea probleme și lui și nouă”, explica atunci Lăcustă, care a plecat în 2017 de la Uber. Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu s-a întâlnit niciodată cu reprezentanții Uber.
Descindere a poliției
Documentele prezintă și o descindere a Poliției la biroul din București al Uber, în 2015. Rob Khazzam, managerul general al Uber pe Europa Centrală și de Est a trimis colegilor un email pe această temă. Mesajul arată că la avea vreme printre șoferii Uber erau și polițiști.
“Plângerea conține detalii semnificative despre modul în care funcționează serviciul nostru, de ce este greu de aplicat legea (împotriva mașinilor nemarcate) și a făcut referire în mod repetat la faptul că mulți polițiști folosesc serviciul ca șoferi (ceea ce este adevărat). Mai menționează că furnizează servicii de transport ilegal, fapt care ar fi foarte jenant pentru poliție dacă informația ar deveni publică”.