Cum a ajuns Mark Addy rege în "Urzeala tronurilor"

Alexandra Olivotto in Social la 14 aprilie 2011, 0:58

Actorul din "Urzeala tronurilor" a vorbit pentru EVZ despre armată, familie şi identificare cu personajul.

Mark Addy, actorul care îl interpretează pe Regele Robert Baratheon în serialul "Urzeala tronurilor", care se difuzează pe HBO începând cu 18 aprilie, de la ora 22.00, a explicat pentru EVZ ce i-a făcut munca mai uşoară.

EVZ: Serialul are la bază seria de cărţi "A Song of Ice and Fire" de George Martin. Citiseşi cărţile înainte de a primi rolul? Marl Addy: Nu. Am primit trei secvenţe – nimeni nu mai trimite scenarii întregi. Erau scoase din context – numai replicile regelui Robert şi m-am înregistrat rostindu-le. Dar se vedea că sunt bine scrise. Nu ştiam ce rol joacă personajul în poveste... Apoi am vrut să citesc cărţile şi sunt incredibile – ce lectură fantastică! Mi-au făcut munca mai uşoară. Am citit două cărţi şi jumătate aşa că nu ştiu încă ce se va întâmpla la final.

Te-au ajutat la construcţia personajului? Categoric. E plăcut să ştii câte ceva despre personaj. Altfel trebuie să inventezi totul de capul tău. Totul e scris, mi-e clar ce fel de bărbat e, ştiu că a fost soldat şi că e prieten din copilărie cu Ned. Au condus împreună revolta împotriva Regelui Nebun care ucidea copii şi femei de plăcere. Au scăpat lumea de el. Sunt oameni obişnuiţi aruncaţi într-o poziţie de putere în care nu se simt confortabil pentru că au de luat decizii despre lucruri care nu-i privesc. Sunt înconjuraţi de oameni cu agende proprii şi care vor să-i forţeze mâna lui Robert. Şi, prin căsătorie, a intrat într-o familie avidă după putere, care-i este duşman veritabil. Îşi dă seama că singurul în care poate avea încredere e Ned şi, cerându-i ajutorul, l-a pus şi pe el în pericol. E un personaj complex şi neavând rival la tron s-a îngrăşat, a devenit leneş, bea şi umbă după femei. Are nevoie de ajutor. E un rol minunat şi-l înţeleg întru totul.

E serialul fidel cărţii sau există modificări? Nu prea sunt modificări. Fiecare capitol e scris din punctul de vedere al unui anume personaj. Nu se pot transpune filmic toate acele monologuri, aşa că unele scene sunt scrise de la zero. Dar există toată informaţia necesară pentru a înţelege povestea. Schimbările sunt minore.

Oamenii cred că fiecare actor vrea să joace un rol de rege... Îţi place să fii rege? În cazul ăsta, da... Dar Robert e în primul rând soldat şi doar circumstanţial rege... Iar coroana a venit la pachet cu tot soiul de pericole de care nu avusese parte înainte. Deci e un rol grozav. E un personaj cu extrem de multe faţete.

A fost uşor să te identifici cu rolul; ai ceva în comun cu personajul? Nu prea. Eu am o căsnicie fericită şi copii mei sunt ai mei. Sunt diametral opus de el.

Dar te-ai identificat uşor cu rolul? Da, datorită a ceea ce-am zis mai sus. Când povestea e aşa de complexă, e simplu să înţelegi personajul şi să-l îmbrăţişezi cum se cuvine.

Ţi-ar fi plăcut să trăieşti în epoca medievală? Nu prea cred – există atât de multă violenţă! Speranţa de viaţă nu era cine ştie ce. Dacă ajungeai la 55 de ani, erai norocos. E o lume brutală şi nu mă pot imagina în ea.

Cum ai promova acest serial publicului? Nu e un serial de văzut cu copii, dar are intrigi, crime, trădări, prietenie, loialitate şi tot restul. Cei buni nu-s musai atât de buni pe cât te-ai aştepta iar cei răi nu-s chiar aşa de răi. E o luptă constantă pentru putere şi cele mai multe personajele sunt incredibil de egoiste. E fascinant, epic şi genial.

Ce crezi – e mai mult ficţiune sau istorie? Sau o combinaţie? E un amestec din cele două. E o fantezie, dar e bine ancorată în realitate, chiar dacă vorbim de o realitate artificială... Există elemente familiare, dar nu musai specifice. Are aspect medieval, există influenţe estice.... Eu cred tot ceea ce văd şi asta-mi face munca mai uşoară pentru că e mai simplu să joci într-un mediu cu care eşti familiar decât într-unul care ţi-e complet străin.

De ce au atâta succes astfel de filme, care seamănă cu “Lord of the Rings"? Le plac oamenilor atât de mult producţiile fantastice? Nu ştiu. Poate pentru că n-au legătură cu realitatea. E plăcut să te pierzi într-o lume fantastică. Dar şi faptul că se pot trage paralele cu lumea reală. Ideea Regelui Nebun care-şi omoară supuşii după bunul plac nu e aşa departe de realitate... Dar serialul are multe elemente care-l diferenţiază de “Lord of the Rings"

Ai luat lecţii de mânuit sabia sau lingvistice? Am luat lecţii de călărie, deşi călăresc într-o singură scenă. Mi-a plăcut. Caii sunt foarte importanţi în lumea lor şi mi-a plăcut să stau călare pe cal. Şi m-a ajutat şi-n conturarea personajului.

Cum a fost să lucrezi la o astfel de producţie HBO? E diferit de alte filme sau seriale? Total diferit – e ca şi cum ai filma o serie de filme, pentru că HBO-ul cere multe de la noi toţi, aşa cum cer producătorii de cinema. E scump, durează mult, dar produsul final merită. Nu va semăna cu nimic din ce se vede pe micul ecran

Ce ţi-a plăcut cel mai mult la această colaborare? Există o scenă de turnir cu un duel călare. Am filmat-o vreme de 4 zile. Dar a fost spectaculos.

Cum a fost să porţi toate costumele astea de epocă şi să ai barbă? Barba nu era rea. Dar aveam probleme cu ea dacă trebuia să mănânc. Se umplea de firmituri. Hainele au fost utile pentru că s-a filmat toamna şi iarna – toate straturile alea de haine m-au protejat de frig. Sunt grele, dar aşa se îmbrăcau bărbaţii. Vremea e schimbătoare şi preponderent rece – sunt tipi căliţi. Costumele astea fac parte din ceea ce sunt.

Ce alt personaj, în afară de tine, îţi place? Din carte, Tyrion, căci are cele mai bune replici. E un personaj vibrant, spune adevărul şi merită ascultat.

Ai jucat cu Sean Bean în serialul “Red Riding". A fost “Urzeala tronurilor" un soi de reuniune? Chiar aşa! Ne-a fost util că ne cunoşteam de mult – e plăcut să joci cu cineva care ţi-e prieten. Faptul că aveam încredere unul în celălalt ne-a uşurat misiunea la filmări.

Cum a fost să lucrezi pentru David Benioff? A fost unul din motivele pentru care ai vrut să participi la această producţie? David şi Dan sunt doi dintre cei mai de treabă angajatori din lume. Au făcut o treabă incredibilă. E remarcabil felul în care au pus pe picioare acest proiect. Şi l-au pus în practică într-un mod cu totul unic. Am noroc să lucrez cu astfel de oameni.

Şi George R.R. Martin a fost prezent în faza de producţie. Au existat modificări de scenariu cerute de actori? Nu de mine. Poate de alţii, nu ştiu. George mi-a explicat că s-a folosit drept sursă de inspiraţie de Războiul Rozelor. În Robert există, poate, elemente din Henric al VIII-lea cel matur, desigur. Dar atâta timp cât George era mulţumit de personaj, eram şi eu mulţumit.

Cum ai colaborat cu Lena Headey? Lena e genială. Cred că ne-am distrat mai bine jucând personaje care se detestă. E o plăcere să lucrezi cu ea şi abia aştept să lucrăm din nou împreună. E minunată. Am avut noroc cu Sean şi Lena.

Ce te-a făcut să-ţi doreşti să devii actor? La 14 ani m-am angajat la teatru, la departamentul "Decoruri". Clădirea teatrului, mediul acela, m-au făcut să mă îndrăgostesc de actorie. Vorbind cu actori, mi-am dat seama că nu-s diferiţi de restul oamenilor şi-am decis să dau la Teatru. Aşa a început totul. Dar televiziunea şi filmul au venit mai târziu. Nu făceau parte din plan. Ador, încă, teatrul.

Ce preferi? În ceea ce priveşte satisfacţia meseriei, nimic nu bate teatrul – acolo ai publicul lângă tine. e un proces de colaborare. Dar nu-ţi aduce bani. Ăsta e dezavantajul. Sunt norocos cu acest serial.

Deci ai juca, din nou, teatru? Cu asta mă ocup chiar acum.

Ce planuri de viitor ai? Să fiu sincer, n-am niciunul. Groaznic, nu? Citesc diverse scenarii. La începutul carierei nu-mi plăcea etapa asta de sondare a pieţii. Acum îmi dă emoţii.

Dar vrei să mai lucrezi cu HBO-ul? Categoric. Sunt cei mai buni.

Ce anume te-a impresionat – producţia, profesionalismul? Totul, luat ca întreg. Grija arătată. Înţelegerea unui proces de durată – nimeni n-a grăbit pe nimeni; nimeni n-a presat pe nimeni. Fiecare a fost lăsat să creeze în linişte.

Ai fost nominalizat la foarte multe premii când ai făcut “Full Monty". E vreun premiu anume pe care ţi-l doreşti? Nu chiar. Dacă oamenii cred în personajele pe care le fac, mie îmi ajunge. N-am nevoie de hârtii care să spună lucrul ăsta.

Dragostea publicului contează mai mult decât orice premiu. Exact.