Editura Evenimentul si Capital

Cum a ajuns CANDIANO POPESCU din complotist republican, AGHIOTANTUL lui CAROL I. 8 August 1870-Republica de la Ploiești și o dilemă istorică

18-07/alexandru-candiano-popescu-465x390
Autor: | | 0 Comentarii | 994 Vizualizari

Republica de la Ploieşti este denumirea unei mişcări antimonarhice din data de 8 august 1870.

Formarea acestei mişcări conspirative este determinată de dezamăgirea unor oameni politici ai vremii care doreau înlăturarea proaspătului domnitor Carol I, instalat chiar de către aceștia. În anul 1868, guvernul liberalilor radicali a fost silit să se retragă de la putere din cauza diferendelor puternice cu Domnitorul Carol. Radicalii își manifestaseră opoziția față de planurile lui Carol de reorganizare a armatei și de construcție a căilor ferate și aveau intenția de a transforma tronul într-un simplu instrument al politicii lor interne.

În fruntea agitatorilor se aflau liberalii radicali care, după ce contribuiseră la înlăturarea lui

Izbucnirea războiului francoprusac, la 7/19 iulie 1870, a generat un val de simpatie pentru Franța, fapt ce a amplificat curentul ostil lui Carol, care nu ezita să-și manifeste încrederea în victoria Prusiei.

Motivul declanşării războiului are legătură cu familia Hohezollern-Sigmaringen. Prinţului Leopold, fratele mai mare al domnitorului, i s-a oferit coroana Spaniei. Parisul respinge ideea unui Hohenzollern pe tronul de la Madrid. În iulie, însărcinatul cu afaceri al Franţei la Berlin înmînează cancelarului Bismark declaraţia de război. Simpatiile opiniei publice la Bucureşti merg spre Franţa. Presa deschide liste de subscripţii pentru răniţii armatei franceze.

Simpatiile domnitorului Carol sunt însă de partea Germaniei. Liberalii radicali au pus la cale o acțiune de înlăturare a domnitorului, organizând mai multe centre din care să pornească mișcarea: București, Ploiești, Craiova, Pitești, Buzău, precum și din tabăra militară de la Furceni.

Principalii conspiratori erau C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada, Constantin Ciocârlan – fost prefect al Poliției Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano- Popescu și dr. D. Sergiu. Acțiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofițerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul războiului dintre Franța și Prusia.

Dupa cum se știe a învins Prusia. În apropierea zilei de 8 august 1870 s-au întrunit două organizaţii conspirative având la conducere pe C.T. Grigorescu respectiv pe Radu Stănian.

Din aceste organizaţii mai făceau parte Candiano-Popescu, Stan Popescu, preotul Nicolae Ioachimescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu,Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guţă Andronescu- Grădinaru. La această adunare conspirativă se împart sarcinile fiecărui membru al organizaţiei şi se face cunoscut că totul este organizat, domnitorul va fi detronat, conducerea va fi preluată de o regenţă, se vor ocupa telegraful, armata şi unele oraşe mari vor solidariza cu mişcarea conspirativă.

Se înlătură temerile unora de o intervenţie străină, se confecţionează steagul nou, stabilinduse semnale ca tragerea clopotelor şi sunarea trâmbiţelor gărzii naţionale. În noaptea de 7/8 august, Candiano-Popescu și grupul său de conspiratori au ocupat prefectura și telegraful din Ploiești.

Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar populația s-a adunat în centrul orașului. Aici, în fața mulțimii, Candiano-Popescu a citit o telegramă, pe care ar fi primit-o de la Ion C. Brătianu, prin care se comunica: „Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă noapte”, a fost numită o Regență în frunte cu generalul Nicolae Golescu și s-a constituit un nou guvern, având la Ministerul de Război pe Ion C. Brătianu.

Candiano-Popescu a anunțat că el a fost numit prefectul județului Prahova. Participanții au aplaudat și au început să strige: „Ura! Am scăpat de neamț”. Apoi, mulțimea – estimată la „trei mii de oameni” – în frunte cu „noul prefect” și cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanților, unde sergentul de la depozitul de muniție a primit ordin „să împartă arme la popor”.

Candiano-Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unității, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu – ministrul de Război și Manolache Costache Epureanu – ministrul de Interne, cu următorul conținut: „Vă fac cunoscut că prințul Carol s-a detronat astă noapte de către popor. În numele guvernului provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei și pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern. Totodată vă veți pune la ordinul prefectului Alexandru Candiano- Popescu, veți menține ordinea, iar de urmare veți raporta pe dată”.

Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei și a declarat că va apăra cazarma. Fără să intre în discuții contradictorii cu respectivul maior, Candiano-Popescu s-a deplasat la închisoarea orașului unde a eliberat „un număr de arestați”. De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent. Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentrați imediat grănicerii și în 24 de ore, dacă se poate, să fiți la Ploiești. Aștept de la patriotismul Dumneavoastră și de la energia Dumneavoastră acest serviciu”.

Pentru a face cunoscută acțiunea pe plan internațional, „prefectul” a expediat ziarului românesc „Adevărul”, care apărea la Pesta, următoarea telegramă: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu înființat sub titlul de Regență. În Ploiești mare entuziasm”. Șeful stației telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame și a anunțat guvernul de la București.

Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecților, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu și generalul Nicolae Golescu. La Ploiești, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetățeni de la locuințele lor pentru a-i arunca în închisoare”.

Neputând organiza rezistența, Candiano- Popescu a părăsit orașul, dar a fost prins la Buzău. În Proclamația Consiliului de Miniștri către cetățenii români se aprecia că o „tentativă atât de nebună, cât și de criminală a fost încercată la Ploiești”, iar „criminalii vor da seamă justiției de faptele lor”.

Procesul răzvrătiţilor s-a mutat de la Ploieşti la Târgovişte, sentinţa judecătorească fiind pronunţată la data de 17 octombrie 1870, participanţii civili fiind declaraţi nevinovaţi. Participarea dezinteresată a lui Candiano în miscare nu se confirma. În primul guvern de dupa abdicarea lui Cuza, acesta devine șeful de cabinet al colonelului Haralambie, acum ministru de război.

În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia și înființând două ziare, „Perseverența” și „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro-Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea din Arad. La 24 mai 1875, Ion C. Bratianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Alexandru Candiano- Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov și N.C. Furculescu și-au pus semnătura pe un program politic care atesta fondarea Partidului Național Liberal. Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru Independență, remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac pentru cucerirea redutei Grivița 1.

În 1879 devine prefect al poliției Bucureștiului timp de 4 luni. Deși participase la mișcarea antidinastică, el este, între anii 1880 și 1892, adjutant al regelui Carol I. În 1894 este avansat la gradul de general de brigadă. Alexandru Candiano-Popescu (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Buzău - d. 25 iunie 1901) căpitan în 1866, s-a implicat în detronarea lui Cuza din rațiuni patriotice, după spusele lui.

Regimul lui Cuza a dat, după părerea lui, mâna liberă corupției și abuzului. Lui Cuza îi datora însă respect și dorea înlocuirea sa nu ca persoană fizică, ci înlocuirea domnului pământean cu cel străin. Potrivit marturiilor autorului, C.A.Rosetti însuși privea domnia lui Cuza ca pe un moment trecător: „Vom alege un singur domn român peste țările surori, și mai târziu vom da jos pe acest domn pamântean pentru a-l înlocui cu un prinț străin”

...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)

Al 13-lea SALARIU! Vezi daca esti pe lista! Cine ia bani mai multi de Sarbatori

Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI