Cu cât eşti mai leneş cu atât trăieşti mai mult. Cum argumentează oamenii de ştiinţă

Mitul că activitatea intensă a creierului creşte durata de viaţă a căzut. Asta arată un studiu publicat recent de către echipa de la Harvard.

Un nou studiu arată că o activitate prea mare a creierului pe măsură ce înaintăm în vârstă poate duce la o durată de viață mai scurtă, contrar celor ştiute, şi anume că activitatea mentală la bătrânețe ajută la menținerea creierului proaspăt.

Cercetătorii descoperă că activitatea sistemului nervos ar putea influența longevitatea umană. Iar excitația neuronală este legată de viața mai scurtă, în timp ce suprimarea hiperactivității pare să extindă durata de viață.

Cheia se ascunde în proteina REST

Echipa de la Harvard Medical School a descoperit că, în comparație cu cei care au trăit mai mult, cei care au murit la vârste tinere au avut niveluri mai scăzute ale unei proteine cheie: Proteina, RE1-Silencing Transcription (REST).

REST poate proteja împotriva bolii Alzheimer, conform studiilor. Rezultatele „ar putea avea consecințe foarte mari asupra fiziologiei și a duratei de viață”, a declarat Bruce Yanker, profesor de genetică și neurologie la Harvard Medical School, într-un comunicat.

Nu mai gândi atât de mult, ai putea muri repede

Yanker studiază în prezent modul în care medicamentele care vizează proteina ar putea trata boli precum Alzheimer sau îmbătrânirea în sine. Pentru a înțelege mai bine această relație, oamenii de știință au lucrat cu șoareci și viermi, deoarece în prezent nu este posibil să se măsoare proteina REST la oamenii în viaţă. Cercetătorii au întrerupt proteina REST în viermi, care sunt cunoscuți pentru că au o durată de viață neobișnuit de lungă, şi au constatat o activitate neuronală crescută, murind mult mai devreme decât de obicei.

La fel şi la şoarecii care nu aveau REST

Şoarecii cu deficiență REST prezentau o activitate corticală crescută și excitabilitate neuronală în exces la bătrâneţe. Aceştia aveau mințile mult prea agitate, la cote neobișnuite similar cu convulsiile. Potrivit lui Yanker, cercetările lor ar putea demonstra că activități precum meditația, despre care se spune că ajuta la tratarea pierderii de memorie, ar prelungi viaţa, potrivit sciencedaily.