Sfântul Proroc Agheu s-a născut în Babilon și a trăit cu 470 de ani înainte de Hristos.
De tânăr, a venit în Ierusalim împreună cu iudeii aduși de Zorobabel și de arhiereul Iosua și a fost unul dintre ultimii prooroci ai Vechiului Testament.
După ce s-au întors din robia babiloniană, iudeii au început să reconstruiască templul, așa cum își promiseseră pe când erau încă în robie, că, dacă vor scăpa, vor reconstrui Templul Sfânt.
Însă fiind preocupați de grijile pământești, foarte mulți evrei renunțaseră la acest gând.
În acest context, Dumnezeu ridică în mijlocul evreilor pe Prorocul Agheu și pe tânărul Proroc Zaharia, care s-au prezentat înaintea lui Zorobabel și a arhiereului Iosua rugându-i să îndemne poporul la refacerea templului și la reînceperea lucrului.
În cuvântarea sa, prorocul i-a încredințat că Dumnezeul părinților, al lui Avraam, Isaac și Iacov, va fi cu ei ajutându-i. Prorocul Zaharia i-a mustrat pe toți că au uitat legământul și că se îngrijesc mai mult de treburile personale (Agheu 1, 7-14).
În anul 515 î.Hr., adică al șaselea al domniei lui Darius Histaspe, conducătorul perșilor, al Babilonului și al Ierusalimului, s-a făcut sfințirea noului templu.
Bătrânul Prooroc Agheu putea să fie mulțumit.
A trecut la Domnul cu pace și a fost îngropat lângă mormintele părinților, ca unul ce făcea parte din seminția lui Levi.