Criza s-a accelerat. Ce rol jucăm în noua ordine a UE?

Raluca Florescu
25 noiembrie 2011, 08:31

Nici cea mai mare putere europeană nu mai trezeşte încredere investitorilor. În Europa, criza înaintează cu viteză mare, iar România va resimţi efectele prin scumpirea împrumuturilor.

Criza pare să înainteze mai rapid decât se anticipase. Zilele trecute, investitorii şi-au îndreptat armele de atac spre cea mai mare putere europeană, Germania, care nu a reuşit să-şi plaseze decât jumătate din bonduri. În plus, la nivel european au apărut deja voci potrivit cărora zona euro ar fi deja în recesiune. Institutul Internaţional de Finanţe susţine că economia zonei euro s-ar fi contractat în al treilea trimestru, în condiţiile în care starea mediului de afaceri s-a înrăutăţit peste aşteptări. Posibilitatea restrângerii zonei euro, mai întâi prin plecarea Greciei, pare tot mai aproape. Germania şi Franţa nu se mai ceartă în public Criza se accentuează pe zi ce trece, pentru că investitorii nu mai au încredere. Dincolo de indicativele agenţiilor de rating, aceştia încep să-şi facă propriile ierarhii, bazate pe datele macroeconomice ale fiecărei ţări. "Despre datoria Greciei se ştia de mult timp că este mare, dar a trebuit ca investitorii să devină neîncrezători pentru ca situaţia să se înrăutăţească", a spus Gabor Ljubicic, director executiv adjunct al diviziei retail din cadrul OTP Bank România. Partea bună este că atâtea veşti negative venite într-un răstimp scurt au determinat liderii europeni să tragă o concluzie binevenită: când pieţele sunt deja agitate, nu are rost să pui paie pe foc cu un discurs public negativ. Aşa încât, ieri, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, au luat o decizie importantă la Strasbourg: disputele privind evoluţia din zona euro, cum ar fi rolul pe care Banca Centrală Europeană ar trebui să îl joace, nu vor mai fi purtate în public. România, încotro? La nivelul pieţelor financiare, efectul crizei europene este resimţit imediat. Faptul că Germania se confruntă cu costuri mai mari de finanţare "este o consecinţă firească a crizei datoriilor, care a tot fost mutată de colo-colo, până când chiar şi Germania, care devine garantorul pentru întreaga economie europeană, începe să suporte povara statelor afectate, precum Grecia, Spania, Italia", a comentat, pentru EVZ, analistul economic Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, efectul acestei reacţii a pieţelor faţă de Germania va fi simţit imediat şi de celelalte ţări din UE, inclusiv de România, prin creşterea costurilor de finanţare. Totuşi, având în vedere că a luat la timp măsurile de austeritate, România stă mai bine comparativ cu alte ţări, notează analistul economic. Astfel, "cursul leului nu are motive foarte importante să varieze mult în raport cu euro", adaugă acesta. Banii care s-au mişcat în primele luni în Europa au indicat, însă, că România a jucat oarecum un rol privilegiat în ochii pieţelor, investiţii mai mari atrăgând Polonia şi Cehia. PLAN Franţa şi Germania umblă la tratate Franţa şi Germania vor înainta în zilele următoare o propunere comună pentru revizuirea Tratatelor Uniunii Europene cu scopul de a asigura supravieţuirea zonei euro, a anunţat ieri preşedintele francez Nicolas Sarkozy. "Suntem conştienţi de gravitatea situaţiei şi căutăm cele mai bune soluţii", a declarat liderul de la Paris în urma întâlnirii avută la Strasbourg cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu noul premier italian, Mario Monti. Primele trei economii ale zonei euro sunt determinate "să facă totul pentru a susţine şi a garanta perenitatea zonei euro", a adăugat Nicolas Sarkozy. "Franţa şi Germania lucrează împreună la elaborarea unor propuneri de modificări", a confirmat şi cancelarul german, care a mai subliniat că este necesar să se se facă progrese în domeniul uniunii fiscale, precizând însă că statutul Băncii Centrale Europene (BCE) nu va fi afectat şi aceasta va fi în continuare independentă. "Trebuie să ne coordonăm mai mult politicile şi dorim o monedă stabilă", a insistat cancelarul german. Preşedintele francez a spus că aceste propuneri comune vor fi prezentate înaintea Consiliului European din luna decembrie. La rândul său, Mario Monti, le-a prezentat lui Sarkozy şi Merkel planurile de redresare a situaţiei financiare din Italia, care acoperă următorii doi ani, potrivit BBC.

Economia noastră are şansa să crească peste media Uniunii Europene, exploatând bine anumite nişe, spune Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de audit din BNR, într-un interviu pentru EVZ. EVZ: Investitorii nu mai vor nici bondurile Germaniei, iar unele voci spun că zona euro este în recesiune. Criza se extinde mai repede decât în estimări? Eugen Rădulescu: Este prea devreme să ne pronunţăm. Oricum, decalajele dintre costul la care Germania îşi vindea bondurile şi nivelele la care vând celelalte state erau destul de mari, iar Germania are la rândul său o datorie publică destul de ri dicată. Estimarea pentru creşterea economică în UE de la anul este de circa 0,5 - 0,6%. Cum poate România creşte peste medie? Economia noastră este mică raportat la cea a Uniunii Europene. Dacă UE nu va avea o creştere importantă nu înseamnă că România nu poate înregistra un avans mai mare. Dacă reuşim să intrăm puternic pe o nişă, atunci vom putea realiza o creştere importantă. De unde ar putea veni creşterea locală? Avem o industrie care funcţio nează destul de bine. Să nu uităm că exporturile noastre dintr- o lună sunt cât erau acum 15 ani într-un an întreg. Avem o industrie diversifică care poate avea succes la export pe piaţa europeană. Recent, Fitch a scăzut perspectiva de rating a Ungariei. Prezentăm, ca piaţă, mai multă atracţie în ochii investitorilor faţă de Ungaria? Niciodată când casa vecinului ia foc nu trebuie să te bucuri pentru că, de fapt, şi casa ta va fi evaluată mai prost. Situaţia Ungariei s-a înrăutăţit însă de mulţi ani. Anunţul Fitch doar a semnalat acest lucru. Ei sunt însă încă în categoria investment grade, în timp ce România e plasată în continuare de unele agenţii în non investment grade. Asta nu înseamnă însă neapărat că vom atrage mai multe investiţii pentru că acum contextul nu este unul de extindere ci mai degrabă investitorii se întreabă de unde se retrag mai întâi. Aşa că ar trebui să găsim acele soluţii pentru a păstra ceea ce există deja. Citiţi şi: