Criza Navalnîi dintre Germania şi Rusia escaladează pe zi ce trece punând în mare pericol relațiile economice dintre cele două țări. Iată ce scrie presa turcă!

Unele cercuri din Germania atribuie responsabilitatea otrăvirii opozantului rus administraţiei Putin şi cer Berlinului, ca reacţie la cele întâmplate, să acţioneze în consecinţă, iar Rusia consideră că această problemă este produsul unei campanii de defăimare la adresa sa. Este sigur că otrăvirea lui Navalnîi a otrăvit şi relaţiile dintre Germania şi Rusia. Prin aducerea opozantului rus otrăvit în Germania, este clar că Berlinul, care până astăzi a fost destul de ponderat în relaţiile sale cu Rusia şi nu a dorit o confruntare directă cu Moscova, a riscat în privinţa acestor relaţii. Germania are un cancelar cu mare experienţă încât să adopte această decizie cunoscând acest risc.

Întrebarea care se pune în această situaţie este dacă Germania, care l-a adus aici pe Navalnîi pentru tratament, a trecut oare la o nouă etapă a relaţiilor sale cu Rusia?

Pentru a da un răspuns acestei întrebări ar fi bine dacă am privi la o altă ţară care are "relaţii otrăvite" cu Rusia, ne-ar lumina. 

Relaţiile Marii Britanii cu Rusia extrem tensionate ca urmare a cazurilor Litvinenko şi Skripal continuă încă în acest mod. 

După uciderea prin otrăvire în anul 2006, în Marea Britanie, a fostului agent rus Alexander Litvinenko, otrăvit cu poloniu, guvernul britanic a acuzat Rusia, ceea ce a dus la tensionarea serioasă a relaţiilor dintre cele două ţări. Unii diplomaţi ruşi au fost expulzaţi, iar încetarea colaborării cu serviciul secret rus a fost una dintre sancţiunile impuse Moscovei de Marea Britanie. Dar pentru că nu a dorit să-şi rişte prea mult relaţiile economice cu Rusia, Londra a evitat impunerea şi a altor sancţiuni. 

Cazul otrăvirii cu o neurotoxină din clasa Noviciok a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia, în anul 2018, în Marea Britanie, a generat o criză şi mai mare în relaţiile cu Rusia. Guvernul britanic a declarat că responsabil de otrăvirea lui Skripal, fost agent rus, care a lucrat apoi pentru serviciul secret britanic MI6, la fel ca şi Litvinenko, şi a fiicei acestuia este administraţia din Rusia şi, impunând propriile sancţiuni, a lansat un apel şi pentru aplicarea de sancţiuni din partea aliaţilor din UE şi NATO. 

Marea Britanie a expulzat 23 de diplomaţi ruşi, iar ca reacţie şi Rusia a expulzat acelaşi număr de diplomaţi britanici. Dar numeroase ţări occidentale, printre care şi SUA, au acţionat solidari cu Marea Britanie şi, expulzând diplomaţi ruşi, au adoptat o atitudine mai dură faţă de Moscova. 

În ciuda acestora, cazul Navalnîi a arătat că relaţiile dintre Rusia şi ţările occidentale vor continuă să fie "otrăvite". 

Deosebit de cazurile Livinenko şi Skripal, cel ce a fost otrăvit de această dată nu a fost otrăvit într-o ţară europeană, ci în Rusia. De asemenea, Litvinenko şi Skripal trecuseră de cealaltă parte, lucraseră pentru servicul secret britanic. Însă Navalnîi este un politician activ în Rusia, un politician din opoziţie. Pentru Marea Britanie era inevitabil să nu reacţioneze faţă de otrăvirea pe teritoriul său a unei persoane care lucrează pentru serviciul secret britanic. Dar pentru Germania, care are relaţii economice apropiate cu Rusia, nu reprezintă o necesitate să intervină în cazul Navalnîi, ci o alegere. 

Dacă aducerea lui Navalîi în Germania nu este o decizie neinspirată, atunci aceasta vesteşte o înăsprire a politicii Berlinului faţă de Moscova. Posibilele efecte ale acestei decizii asupra gazoductului Nord Stream 2, finalizat în proporţie de 95%, sunt intens dezbătute în Germania. 

În fiecare zi creşte numărul celor care se gândesc la renunţarea la acest gazoduct, invocând această evoluţie drept motiv, pentru a scăpa de sancţiunile americanilor. 

Pe de altă parte, imaginea Germaniei de susţinător al lui Navalnîi, adversarul cel mai serios al lui Putin, naşte nemulţumiri la Moscova. Relaţiile dintre Germania şi Rusia vor trece printr-o criză dificilă. Modul în care va evolua această criză ar putea afecta relaţiile dintre Germania şi Rusia  şi chiar relaţiile dintre Germania şi SUA. 

Turcia, una dintre ţările care este posibil să fie afectate de această criză, trebuie să urmărească îndeaproape "relaţiile otrăvite" dintre Rusia şi Germania şi dintre Rusia şi celelalte ţări europene. (Articol de prof.dr. Kemal Inat)

https://www.turkiyegazetesi.com.tr/yazarlar/prof-dr-kemal-inat/615326.aspx

Traducerea:Rador