Ministrul Sănătății Sorina Pintea a explicat, pentru Evenimentul Zilei, câteva dintre motivele crizei de imunoglobulină. Producătorii se retrag de pe piața românească din 2015, dar Guvernul a luat prima măsură abia în decembrie 2017.
Una dintre știrile bune ale ultimei perioade a fost că a fost rezolvată criza de imunoglobulină, după ce Guvernul a declanșat mecanismul european de protecție civilă. Apoi, după ce a trecut festivismul primelor declarații, au apărut noi informații.
Tratamentul refuzat
Luni, am aflat că la Spitalul de Urgență Buzău o femeie, diagnosticată cu hipogamaglobulemie primară și dependentă de tratament substitutiv cu imunoglobulină standard, nu are cele 18 flacoane necesare pentru martie, aprilie și mai. Spitalul a informat compartimentul de situații de urgență și de aici a fost contactat distribuitorul. Nu mai are fiole pe stoc și nu știe de vreo livrare apropiată. Ieri, marți, 13 martie, situația s-a repetat la Suceava.
Nici în București situația nu este mai bună, după informațiile noastre, numai la Spitalul Universitar fiind 17 pacienți care își așteaptă tratamentul.
După declanșarea mecanismului european, dar și a unei alerte NATO, apelul nostru a ajuns la 70 de țări. Dintre ele s-au oferit să ne ajute Austria, Olanda, Germania, Marea Britanie, SUA și Finlanda. Până acum, doar Austria, Crucea Roșie va trimite 10.000 de fiole de Octagam de 2,5 și 5ml. Ele vor ajunge în țară în aproximativ 2 săptămâni. Și SUA au promis un ajutor, mai consistent, de 20.000 de flacoane au dispărut, dar e necesară o aprobare de la Departamentul de Stat. Cu aceste doze, dacă se va dovedi că sunt medicamentele potrivite, România va rezista o perioadă, considerând că de câteva luni medicii sunt siliți să se descurce din cele 900 de flacoane, achiziționate de pe piața liberă, în decembrie 2017.
Cum s-a ajuns aici
Scandalul crizei de imunoglobulină a luat o turnură politică, mai ales după ce cuvântul atât de des folosit în ultimul an în presă a fost greșit de premierul Viorica Dăncilă. Problema nu e însă de domeniul atacurilor politice, fiind nevoie, după noi, de clarificări. Guvernul Mihai Tudose a anunțat abia în luna noiembrie 2017 că va suspenda taxa de clawback pentru produsele din plasmă, pentru o perioadă de doi ani.
Măsura, care ar putea reasigura distribuția acestor tratamente în România, s-a luat mult prea târziu. Producătorii de imunoglobulină se retrag din România de mai bine de doi ani. În 2015, s-au retras Baxter (Shire) și Octapharma. Un an mai târziu, dispar produsele Grifols și Kedrion. Deja, în 2016, necesarul de imunoglobulină, stabilit de Ministerul Sănătății, a fost estimat la limita de jos, pentru 2017.
În martie 2017, se retrăgea CSL Behring și, în iulie 2017, notifică statul român și ultimul producător, BioTest, că nu mai poate asigura necesarul pieței românești.
Din martie 2017, când practic necesarul rămăsese pe spatele unui singur contract, Ministerul nu a făcut nimic.
„La un moment dat s-a întâmplat ceva, s-a rupt ceva”
Ministrul Sănătății a acordat, pentru Evenimentul Zilei, un interviu amplu, dar, pentru că lucrurile s-au precipitat pe tema crizei de imunoglobulină, am selectat un fragment pe care îl publicăm astăzi. Din răspunsurile Sorinei Pintea rezultă că acum e preocupată de rezolvarea situației de urgență, dar va veni și momentul analizei factorilor care au dus la apariția ei. Fără a lansa acuzații, ea confirmă, indirect, faptul că România a pierdut luni bune, în cursul anului 2017, sperând că lipsa de imunoglobulină se va rezolva de la sine. Nu s-a rezolvat și am ajuns, în martie 2018, să apelăm la mecanismul european de protecție civilă.
Subfinanțare și neprofesionalism
-Evenimentul Zilei: Criza imunoglobulinei a fost o criză financiară sau a neprofesionalismului?
-Sorina Pintea: Da. V-am spus că nu caut vinovaţi, eu cred că pur şi simplu la un moment dat s-a întâmplat ceva, s-a rupt ceva.
-Dumneavoastră nu căutaţi vinovaţi, dar astăzi, 12 martie, la un spital din Buzău, există iar o criză de imunoglobulină pentru un pacient.
-Da, sigur că există astăzi, dar abia săptămâna trecută am declanşat acele mecanisme, în momentul în care am constatat că cei care ar fi trebuit să distribuie aceste medicamente nu s-au ţinut de cuvânt. Şi mi s-a spus să mai aştept şi am refuzat să mai aştept. Au fost păreri şi pro şi contra, inclusiv în cadrul ministerului. Şi am preferat să nu mai aştept. Sper ca în timpul cel mai scurt să vină în ţară cantitatea de imunoglobulină necesară pentru minim două luni de zile. Dar să ştiţi că şi ieri la alt spital din ţară aveau nevoie.
-Şi cei 17 pacienți de la Spitalul Universitar?
-Şi ei au nevoie. Şi copiii şi adulţii au nevoie. Aveau nevoie şi ieri, şi săptămâna trecută, şi asta m-a făcut să iau decizia, zic eu, cea mai bună. Am informat-o pe doamna premier, care a fost extraordinară. A înţeles exact cum stă situaţia şi a spus să mergem înainte.
„Producătorii au promis că ne vor susține”
- Dar este o soluţie temporară asta. În ciuda declaraţiilor cu iz politic este o soluţie temporară.
- Da, este o soluţie temporară. Eu am spus de la bun început că este o soluţie temporară şi că avem grafice de livrare cu distribuitorii. M-am întâlnit şi cu ei, şi cu producătorii. Au spus că ne vor susţine.
-Şi-au nuanţat pretenţiile? Pentru că fix în urmă cu un an ameninţau că nu vor mai livra în România.
- Am spus-o şi o repet: statul român le-a întins o mână suspendând această taxă de clawback pentru toate produsele. Taxa de claw-back este de 20% şi eu spun că a fost o mână suficient de întinsă, dar nu înţeleg ce s-a întâmplat. Să nu vă imaginaţi că mi-au dat explicaţii pertinente. Distribuitorii dau vina pe producători, producătorii dau vina pe distribuitori. După aceea, din motive obiective, cantitatea de plasmă colectată la nivelul Europei nu este suficientă. Am înţeles şi asta, dar nu am înţeles de ce numai România este în situaţia aceasta. Vor şi o majorare de preţ. Nu spun că nu este necesară. Avem cel mai mic preţ din Europa în acest moment, dar în acest moment nu am putut să facem asta legal, tehnic. I-am rugat să aibă răbdare pentru că avem de gând să facem asta. Aveam un termen până la 1 aprilie, îl vom proroga până la 1 septembrie. Sper să nu ajungem până atunci, dar ne luăm o marjă. Sunt nişte metode de calcul pe care eu personal vreau să le verific astfel încât să mă asigur că sunt corecte. E greu să iei decizii de genul acesta. Din 2015 nu s-a mai făcut o actualizare a preţurilor.
Nu o să ieșim în piața publică să tăiem capete
-Dumneavoastră aţi fi aşteptat din martie până în noiembrie ca să luaţi o decizie legat de taxa clawback?
- Nu ştiu. Nefiind pusă în postura respectivă, nu ştiu care au fost discuţiile. Ce s-a promis, ce nu s-a promis, ce înţelegeri au avut. - Măcar nu aţi spus că nu e adevărat... - Nu pot să spun asta. Sunt momente în care trebuie să iei nişte decizii şi sunt diverşi factori care te influenţează. Eu sunt convinsă că fiecare ministru al Sănătăţii îşi doreşte ce e mai bun pentru pacienţi. Nu cred că se poate întâmpla altfel şi sunt sigură că nu se întâmplă, dar probabil că sunt nişte mecanisme, negocieri, discuţii şi toate celelalte. Pentru că nu poţi să crezi că celălalt este de rea credinţă sau altfel.
-Dacă nu indentificăm unde s-a greşit nu există riscul ca cei care urmează să facă aceleaşi greşeli ca predecesorii dumneavoastră?
- Am spus că nu caut în acest moment vinovaţi. Bineînţeles că facem nişte evaluări. Să nu vă imaginaţi că nu avem evaluările noastre punctuale tocmai pentru a nu greşi şi noi în anumite privinţe. Nu avem timpul fizic să stăm acum să căutăm vinovaţi. Până la urmă pacientul este important. Evaluăm, dar asta nu înseamnă că o să ieşim în piaţa publică să tăiem capete. Eu nu voi face personal asta pentru că trebuie să construim.
10.000 de fiole de Octagam va primi România în următoarele două săptămâni