Investitorii străini îşi mută afacerile în alte ţări. Zeci de mii de muncitori vor rămâne fără joburi. Criza economică mondială aduce, în cele mai multe judeţe ale ţării, disponibilizări colective în companiile cu cel puţin o sută de angajaţi.
Cele mai afectate sunt judeţele din Moldova şi cele din vestul ţării, unde salariaţii din construcţii, agricultură şi industria textilă vor fi trimişi acasă. Investitorii străini care dezvoltă afaceri în România îşi restrâng activitatea ori îşi mută afacerile către ţările asiatice, unde forţa de muncă şi producţia rămân în continuare mai ieftine.
Scăderile comenzilor din întreprinderi, precum şi creşterea costurilor de fabricare sunt motivele pentru care şi societăţile mici îşi concediază angajaţii. Deoarece majoritatea firmelor prezente în România aveau pieţe de desfacere în statele în care criza economică mondială a lovit din plin, precum Spania sau Italia, investitorii străini preferă închiderea afacerilor. Soluţia: reducerile de personal
Domeniile cele mai afectate de criza mondială, industria textilă, industria construcţiilor de maşini, agricultura sau sectorul financiar, vor aduce cei mai mulţi şomeri pe lista agenţiilor de ocupare a forţei de muncă.
Conform datelor furnizate de acestea, judeţele în care piaţa muncii este afectată de disponibilizările recente cauzate de criza economică sunt Vaslui, Iaşi, Dâmboviţa, Timiş şi Cluj, unde cifra şomerilor este în continuă creştere. Până în acest moment, în aceste judeţe figurează peste o mie de disponibilizaţi, urmând ca la începutul anului 2009 numărul acestora să depăşească câteva mii.
Ca urmare a problemelor financiare pe care le întâmpină, mai multe societăţi comerciale din Botoşani, Galaţi, Dolj şi Prahova au anunţat reduceri de personal, concediind peste o mie de angajaţi. EFECTE
Recesiunea îi aduce acasă pe emigranţi
Un studiu realizat de Universitatea „Rey Juan Carlos I“, în cadrul campaniei „Hola, soy Rumano“ a Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, arată că numărul românilor şomeri în Spania este de 100.000, iar până la sfârşitul anului ar putea creşte la 130.000. Situaţia este asemă nătoare şi în Italia, unde trăiesc peste un milion de români. Cele mai mari probleme sunt în domeniul construcţiilor, unde sunt angajaţi mulţi dintre conaţionali.
Rămaşi fără job sau cu salarii care abia mai ating 1.000 de euro, emigranţii se întorc acasă. Deşi în ţară se fac zeci de mii de disponibilizări, ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că piaţa muncii de la noi este capabilă să asimileze până la 500.000 de persoane, dacă acestea se hotărăsc să se întoarcă în ţară. Problema, spun specialiştii, apare în momentul angajării, pentru că patronii i-ar putea prefera pe cei care au lucrat în Occident. Salariile mici îi trimit la vatră
T.D. a plecat din ţară la sfârşitul anului 2000 şi, împreună cu soţia, s-a stabilit la Madrid. Bărbatul a lucrat în construcţii, iar soţia sa ca menajeră. Ambii au rezidenţă definitivă în Spania, iar până acum două- trei luni, le mergea bine. T.D. era plătit la metru, iar salariul varia în funcţie de comenzile pe care le avea şi de cât de mult lucra. Într-o lună, bărbatul câştiga în jur de 4.000-5.000 de euro. La aceste venituri se adăugau şi cele ale soţiei, de 1.000 de euro.
Situaţia însă s-a schimbat. Firma unde lucra T.D., contractată de firme mari, a început să aibă din ce în ce mai puţine comenzi, pe fondul crizei economice. Drept urmare, firma angajatoare a renunţat la plata la metru în schimbul unui salariu fix, adică 800-1.400 de euro: „Din aceşti bani, nu puteam să-mi întreţin soţia şi copilul de câteva luni“.
În urmă cu o lună, T.D. s-a întors în ţară împreună cu familia, unde intenţionează să-şi deschidă o firmă de construcţii. „Investiţia e în scule, pe care deja le am.“ Bărbatul intenţionează să rămână în ţară până va mai creşte copilul. Dacă lucrurile merg bine, el nu exclude posibilitatea de a rămâne definitiv în România. În caz contrar, se va întoarce în Spania. (Andreea Ţuligă, Sorin Iordache)
Copiii revin în şcolile româneşti O dovadă a întoarcerii masive a românilor plecaţi peste graniţe este şi numărul din ce în ce mai ridicat de cereri de echivalare a studiilor făcute în străinătate de copiii românilor. Astfel, de la începutul anului şi până acum, au fost înregistrate 7.440 de dosare, iar cei mai mulţi elevi provin din Italia (2.500) şi Spania (2.247). Numărul-record de solicitări primite de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED) s-a înregistrat în septembrie (2.165), după ce sectorul de construcţii s-a prăbuşit în august.