Grecii plătesc pentru dezastrul economic din ţară cu sănătatea şi chiar cu viaţa. Rata sinuciderilor, a dependenţei de droguri şi a îmbolnăvirilor cu HIV a crescut semnificativ, avertizează specialiştii într-un studiu.

Profesorii Alexander Kentikelenis şi David Stucklern (de la Universitatea Cambridge) şi Martin McKee (de la London School of Hygiene and Tropical Medicine) au avertizat, într-o scrisoare adresată publicaţiei medicale "Lancet" asupra "tragediei greceşti". Ei vorbesc despre semnele unui declin dramatic în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei şi deteriorarea serviciilor medicale, sub presiunea financiară foarte mare, scrie "The Guardian".

Specialiştii susţin că Grecia a fost afectată mai mult decât orice alt stat european de criza financiară care a izbucnit în 2007 .

Coform datelor, tot mai mulţi greci nu mai beneficiază de accesul la sistemul de sănătate, iar creşterea sărăciei a provocat un număr din ce în ce mai mare al celor care înainte foloseau sectorul medical privat, iar acum apelează la spitalele de stat.

Reducerea cheltuielilor, măsură adoptată de guvernul de la Atena, nu a făcut decât să pună în dificultate şi mai mare un sistem haotic şi corupt, aflat deja în declin.

Bugetele spitalelor au scăzut cu până la 40% între 2007 şi 2009, spun autorii documentului. În plus, au apărut reduceri de personal,  lipsa unor bunuri necesare a devenit tot mai acută, iar pacienţii au trebuit să dea mită personalului medical pentru a nu sta la coadă Numărul sinucigaşilor a crescut "Există semne că rezultatele din domeniul sanitar s-au înrăutăţit, în special în cazul grupurilor vulnerabile", scriu experţii. Ei susţin că numărul grecilor care spun că starea sănătăţii lor este "proastă" sau "foarte proastă" a crescut cu 14 % între 2007 şi 2009.

De asemenea, sinuciderile au crescut cu 17 procente în aceeaşi perioadă menţionată, iar datele neoficiale arată că ar fi vorba chiar de o creştere cu 25%, comparativ cu 2009. Ministerul sănătăţii a dat publicităţii recent cifre care arată că rata sinuciderilor a crescut cu 40% în prima jumătate a lui 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. "O linie de asistenţă telefonică pentru sinucigaşi arată că 25% dintre cei care au sunat aici s-au confruntat cu dificultăţi financiare în 2010, iar informaţiile din presă indică faptul că imposibilitatea de a plăti datoriile personale tot mai mari reprezintă un factor-cheie în creşterea numărului sinuciderilor",  explică experţii.

Un alt element alarmant îl constituie amploarea pe care au luat-o violenţele, la fel ca "omuciderile şi jafurile, care s-au dublat între 2007 şi 2009".

Analiza specialiştilor este bazată pe datele Statisticilor UE privind veniturile şi condiţiile de viaţă.

Impactul tăierii fondurilor pentru serviciile medicale  pare să fie destul de semnificativ. Infecţiile cu HIV au crescut alarmant în 2010, iar cele mai multe cazuri s-au înregistrat în rândul consumatorilor de droguri. Iar cifrele vor creşte cu 52% în acest an. Un număr mare al infectărilor cu HIV este legat de practicarea tot mai frecventă a prostituţiei şi a sexului neprotejat.

În 2009 s-a înregistrat şi o creştere a consumului de heroină, cu 20 de procente. Preţul final Tăierile bugetare din 2009 şi 2010 au însemnat şi o scădere cu o treime a programelor de asistenţă ale ţării. Asistenţii medicali din Atena spun că această criză economică a contribuit la multiplicarea cazurilor de folosire a drogurilor intravenoase. "Lipsa unor servicii preventive în rândul comunităţii şi tăierea fondurilor pentru cele câteva existente, precum programul care vizează schimbul de seringi pentru cei care îşi injectează droguri, au contribuit la această creştere", afirmă o asistentă din Atena.

Concluzia celor trei specialişti este că "imaginea sănătăţii din Grecia este îngrijorătoare". "În efortul lor de a-şi achita datoriile financiare, oamenii obişnuiţi plătesc preţul final: pierderea accesului la serviciile de sănătate, confruntându-se cu riscul tot mai mare al infectării cu HIV şi alte boli cu transmitere sexuală, în cele mai grave cazuri pierzându-şi viaţa", conchid autorii documentului.