Eşecul responsabililor americani în adoptarea unei forme finale a planului de măsuri financiare a generat panică pe pieţele financiare. Efectele se simt până în Europa.

Criza economică din SUA s-a agravat considerabil joi seară, după eşecul discuţiilor de la Casa Albă dintre republicani şi democraţi pe marginea planului de salvare a sectorului financiar propus de Trezoreria americană.

Candidatul republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie, John McCain, rivalul său democrat, Barack Obama, şi principalii lideri politici din Congres au ieşit de la întâlnirea cu preşedintele George W. Bush fără a fi ajuns la un compromis privind planul în valoare de 700 de miliarde de dolari.

Joi dimineaţă, liderii din ambele partide căzuseră de acord ca Administraţia americană să primească întreaga sumă solicitată. O primă tranşă de 250 de miliarde de dolari şi încă una de 100 de miliarde urmau să fie alocate băncilor şi instituţiilor financiare aflate în dificultate, fără a mai fi necesară aprobarea Congresului, acesta trebuind să se pronunţe doar în legătură cu restul sumei, precizează „Financial Times“.

De asemenea, se mai stabilise că trebuie împiedicată acordarea de compensaţii financiare pentru directorii companiilor vizate de planul Trezoreriei şi că se impune protejarea deţinătorilor de proprietăţi imobiliare insolvabili, aşa cum propuseseră democraţii. Deţinerea de către guvernul federal a unor pachete de acţiuni în companiile asistate şi înfiinţarea unui board de supraveghere puternic erau alte două prevederi ale înţelegerii. Republicanii - un partid, două variante

Spre seară însă, mai mulţi republicani din Camera Reprezentanţ ilor au venit cu un plan alternativ, care prevedea înfiinţarea unui fond de asigurări de urgenţă pentru instituţiile financiare, în locul achiziţionării activelor ipotecare, măsură propusă de Administraţia Bush. La discuţiile cu preşedintele, John McCain a evitat să se pronunţe în legătură cu iniţiativa colegilor săi de partid, iar negocierile au eşuat.

Secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, a făcut ulterior un gest teatral, îngenunchind în faţa preşedintelui democrat al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, şi implorând-o să nu retragă susţinerea partidului său pentru planul de salvare a sectorului financiar. „Nu ştiam că sunteţi catolic“, i-a replicat, ironic, Pelosi.

EFECTE PESTE OCEAN

Tărăgănarea planului zguduie Europa Veştile proaste privind evoluţia negocierilor dintre Administraţia Bush şi congres au avut ieri efecte şi în Europa. Indicele FTSEurofirst 300, al principalelor acţiuni europene, a coborât cu 1,6%, titlurile băncilor având cele mai mari scăderi. Şi indicele german DAX 30, alături de cel francez CAC 40 înregistrau ieri pierderi de peste 2%. Mai mult, grupul bancar belgiano-olandez Fortis a intrat în vizorul autorităţilor deoarece a înregistrat scăderi masive ale acţiunilor pe Burse şi pare să se confrunte cu o criză de lichidităţi. Preşedintele Fortis, Filip Dierckx, a declarat însă că banca dispune de suficient numerar şi că nu sunt motive de îngrijorare. Pentru a susţine pieţele, băncile centrale europene „au pompat“ din nou bani, circa 94 de miliarde de dolari. În România, veştile negative de pe pieţe au depreciat din nou moneda naţională. Cursul de referinţă calculat de BNR a urcat ieri la 3,6828 lei/euro. „Volumele tranzacţionate sunt reduse, iar un ordin mai mare de cumpărare de valută ar putea sparge nivelul de 3,7 lei/euro“, a menţionat un dealer, citat de agenţia Mediafax. Şi Bursa de la Bucureşti a consemnat ieri o scădere de 2,29%, în tandem cu Bursele europene.

CEL MAI MARE FALIMENT BANCAR

Cea mai mare bancă de economii, închisă

În urma eşuării negocierilor privind planul Administraţiei Bush de salvare a pieţei financiare a SUA, au şi apărut primele efecte. Totuşi, cea mai gravă urmare este cea mai mare prăbuşire a unei bănci comerciale din istoria economiei mondiale. Washington Mutual (WaMu), cea mai mare bancă de economii din SUA, a fost închisă de autorităţi, iar activele sale au fost vândute către JPMorgan Chase, pentru 1,9 miliarde de dolari, relevă agenţia Reuters. WaMu a fost una dintre instituţ iile grav afectate de criza creditelor şi de declinul pieţei locuinţ elor. Problemele cu care s-a confruntat în ultima vreme i-au determinat pe clienţi să-şi retragă în masă banii depuşi la bancă. Începând cu 15 septembrie, circa 16,7 miliarde de dolari au fost retraşi din depozitele de la Washington Mutual, „hemoragie“ fatală pentru instituţia bancară, care în cele din urmă a intrat în criză de lichiditate. „Aflată în criză de lichidităţi, banca era o instituţ ie nesigură“, au motivat reprezentanţ ii guvernului decizia închiderii băncii. Cu toate acestea, toţi deponenţii sunt în întregime protejaţi, conform autorităţilor americane.

WaMu are active în valoare de circa 307 miliarde de dolari şi depozite ce însumează 188 miliarde de dolari. A doua mare prăbuşire a unei bănci din SUA a avut loc în 1984, când Continental Illinois National Bank&Trust, cu active evaluate la 40 de miliarde de dolari, a falimentat. Dimon, salvatorul de pe Wall Street

După preluarea WaMu, JP Morgan a comunicat că în urma tranzacţiei va avea 5.410 sucursale, în 23 de state din SUA, precum şi cele mai mari operaţiuni de pe segmentul de carduri bancare. Washington Mutual deţinea 2.239 de sucursale şi puţin peste 43.000 de angajaţi. Nu se ştie câţi dintre aceştia vor rămâne fără loc de muncă. JP Morgan a mai achizi- ţionat, în urmă cu patru luni, banca de investiţii Bear Stearns. Preşedintele JP Morgan, James Dimon, începe să-şi vadă visul devenit realitate, acela de a face din banca pe care o conduce o forţă principală în SUA. „Criza ne-a oferit oportunităţ i nebănuite“, a declarat el. Devenit şeful instituţiei în 2005, „salvatorul de pe Wall Street“, cum mai este numit, este unul dintre puţinii manageri de bancă ce şi-au condus cu succes instituţia prin hăţişurile crizei financiare, până acum. Totuşi, şi JP Morgan a consemnat pierderi de circa 6,3 miliarde de dolari. (Adrian Popa) SFÅRŞIT. Banca, cu o vechime de peste 100 de ani, este de acum istorie

PERSPECTIVE SUMBRE

Am putea rata adoptarea euro în 2014 Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că e posibil ca actuala criză din SUA să afecteze adoptarea euro de către România în 2014. „E prematur să vedem toate detaliile crizei financiare şi impactul asupra României până în 2014. Potenţialul crizei este destul de mare şi s-ar putea ca o bună parte din elementele care dau configuraţia sistemului mondial din prezent să se schimbe până atunci. Nu sunt prezicător. Este posibil“, a declarat ieri Mugur Isărescu.   Potrivit acestuia, BNR se află în „alertă“ pentru a atenua aceste efecte negative. El a subliniat că această criză nu va afecta direct România, nu pentru că ţara noastră are un sistem financiar primitiv, ci pentru că băncile româneşti s-au ferit de produsele „toxice“ de creditare, iar normele BNR în privinţa creditării au fost mai severe.

Guvernatorul a spus că problemele din SUA au fost provocate de încălcarea unor principii, „sub imperiul setei de profit“. „Nu îmi dau seama până unde cunoaşterea insuficientă, chiar din partea conducătorilor unor mari instituţii financiare, a fost de vină şi de unde orbirea a venit din dorinţa de profit, din mirajul că acesta poate fi generat din nimic, fără risc şi aproape fără capital“, a mai spus Isărescu.

LIBERALISMUL, ÎN PUNCT MORT China şi Franţa critică sistemul capitalist

Criza financiară prin care trece America demonstrează eşecul democraţiei în stil occidental, în timp ce triumful Jocurilor Olimpice din China demonstrează „superioritatea netă“ a regimului comunist de la Beijing. Acest comentariu a apărut în principalul cotidian din China, oficiosul „People’s Daily“, ieri, la o zi după ce această ţară a trimis în spaţiu a treia misiune cu echipaj uman, transmite Reuters. Ziarul chinez a scris că acest contrast dintre succesul Chinei în organizarea Jocurilor Olimpice şi harababura financiară din SUA arată lumii care sistem politic funcţionează mai bine. „Ţările occidentale sunt la ananghie, iar recenta criză financiară din SUA este o manifestare a faptului că liberalismul a ajuns într-un punct mort şi reprezintă demontarea mitului instituţiilor americane“, a notat publicaţia. Pe de altă parte, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a atacat, joi, sistemul financiar capitalist, apreciind că acesta trebuie revizuit. „Ideea unei puteri absolute a pieţelor care nu trebuie constrânse de reguli, de intervenţii politice a fost nebunească“, a declarat Sarkozy. Acesta a făcut apel la liderii marilor puteri să se întâlnească până la sfârşitul acestui an pentru a trasa schiţa unui nou sistem financiar şi a cerut UE să-şi revizuiască modelul economic şi obiectivele politicii monetare. (Andreea Romanovschi)