Din cauza haosului provocat de facturile uriașe la energie, de războiul din Ucraina, dar și de prețurile din piața alimentară, mediul public analizează cele mai bune soluții pentru a salva „economia verde”.
Mediul public și cel privat încearcă să găsească împreună soluții pentru continuarea tranziției la „economia verde” chiar și în condițiile în care România se găsește astăzi în mijlocul unei „furtuni perfecte” generată de criza prețurilor din energie, proximitatea conflictului din Ucraina și șocurile de pe piața alimentară. Este imperativul sub care miniștri, parlamentari, primari, reprezentanți ai unor companii importante din România și ai societății civile s-au reunit marți la Palatul Parlamentului la conferința The Earth Day. The Day After Tomorrow.
Evenimentul a fost dedicat aniversării Zilei Pământului, sărbătoarea oficială a ONU care marchează actul simbolic de naștere a mișcării ecologiste în lume, dar a prilejuit intervenții sub semnul urgenței unei adaptări a politicilor publice din România destinate protecției mediului la provocările fără precedent din prezent.
Care va fi următoarea mișcare?
România a început un proces contra-cronometru de mobilizare a investițiilor necesare pentru valorificarea resurselor naturale care să îi permită nu numai depășirea crizei actuale, dar și trecerea la un nou model economic respectuos cu mediul înconjurător. Este firul comun al intervențiilor miniștrilor economiei și agriculturii, ca și ale coordonatorului Departamentului de dezvoltare a Guvernului Laszlo Borbely sau secretarului de stat al Ministerului Mediului, Ionuț Baciu.
Sursa: arhiva EVZ
Sectorul privat joacă un rol central în acest proces și a dovedit – prin firmele reprezentate la eveniment cum sunt companii globale ca BAT și Coca-Cola sau lideri locali de piață ca Cris-Tim și Norofert – că își pot asuma decizii curajoase în generalizarea unei conduite responsabile față de mediul înconjurător.
Structuri locale cum este Asociația pentru Dezvoltare Durabilă la nivelul județului Constanța, condusă de Ana Maria Vătămanu, se dovedesc deja instrumente utile pentru punerea în practică în teritoriu a acestei noi abordări. Dezbaterea, moderată de Lavinia Șandru, a acordat un spațiu important problemei educației pentru mediu, care trebuie să cultive deprinderi și să schimbe mentalități. Obiectivul este de a construi o opinie publică favorabilă protecției mediului înconjurăror, o „masă critică” care să refuze resemnarea cu care a început să fie privită deteriorarea mediului în ultima perioadă.