„Mă numesc Cristian Chirilă, am 20 de ani și sunt student al Facultății de Drept la Universitatea din București”, ne scrie un student din București. „Implicarea mea în activități de voluntariat a început acum 8 ani, iar în prezent sunt Președintele Federației Asociațiilor Studenților în Drept din România (FASDR).
Se cer bani de la Buget și pentru studenții de la frecvență redusă
FASDR este singura organizație națională reprezentativă pentru studenții din domeniul juridic, reunind membri din cinci mari centre universitare din România.
Angajamentul meu față de asociațiile studențești, în special în cadrul FASDR, a fost motivat de o serie de frustrări cu care mulți studenți din România se confruntă zilnic: ignoranța autorităților, discriminarea și nedreptatea.
De-a lungul experienței mele, am observat aceste probleme în mod repetat, iar dorința de a contribui la schimbare m-a determinat să mă implic activ în reprezentarea intereselor studenților.
Unul dintre principalele mele angajamente în calitate de Președinte al FASDR este să mă asigur că legislația în domeniul învățământului superior este actualizată în mod constant.
Într-o lume în care schimbările au loc rapid și imprevizibil, este vital ca legislația să țină pasul cu aceste transformări pentru a sprijini și îmbunătăți calitatea educației universitare. Din acest motiv, am contribuit recent la lansarea unei inițiative legislative importante, care a fost depusă la Camera Deputaților.
Inițiativa propune modificarea art. 128, alin. (3) din Legea învățământului superior, care reglementează tariful redus cu 90% pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență.
Proiectul de lege extinde această reducere și pentru studenții de la învățământul cu frecvență redusă și la distanță, având în vedere dificultățile financiare cu care aceștia și familiile lor se confruntă.
Ce alte privilegii s-ar mai putea acorda studenților
Multe dintre aceste cheltuieli sunt cauzate de necesitatea de a studia în marile centre universitare din țară, departe de casă, iar această modificare legislativă ar reprezenta un ajutor semnificativ.
Scopul acestei inițiative este de a preveni abandonul universitar, un fenomen în creștere în România, cauzat adesea de lipsa resurselor financiare. Extinderea beneficiilor pentru toate formele de învățământ va contribui la reducerea presiunii financiare și va sprijini studenții în continuarea studiilor, fără a fi nevoiți să renunțe din cauza problemelor economice.
Acum, în context electoral, solicit Guvernului să ia în considerare această inițiativă, nu doar prin prisma impactului financiar pe termen scurt, ci și din perspectiva beneficiilor pe termen lung pentru societatea românească. Implementarea acestei măsuri ar fi o investiție în viitorul educației și al generațiilor care vor conduce România.
Este esențial ca Guvernul să înțeleagă că nu discutăm doar despre un aspect punctual al sistemului de transport, ci despre un pilon esențial în sprijinul educației superioare.
Am menționat anterior conceptul de nedreptate și discriminare, iar acum mă întreb de ce toți studenții din România nu beneficiază de aceleași drepturi, indiferent de forma de învățământ în care sunt înmatriculați.
Prezența studenților la examene, invocată pentru a cere bani
Realitatea ne arată că studenții de la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă participă la cursuri și sunt evaluați prin examene fizice, deci nu ar trebui să fie excluși de la aceleași beneficii.
Nu sunt genul de persoană care să stea pe margine și să accepte nedreptățile. Odată devenit student la Drept, această trăsătură a personalității mele s-a accentuat. Am realizat că studenții reprezentanți nu sunt doar observatori, ci și catalizatori ai schimbării.
Este timpul ca vocea noastră să fie auzită și să nu mai fim ignorați. Noi suntem cei care vom modela viitorul României”.